Transnistria – separatism pe termen lung

Frecvent calificată drept un cap de pod al Moscovei în sud-estul Europei, autoproclamata republică transnistreană din estul Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a demarat formalităţile pentru unirea cu Rusia.

Bogdan Matei, 09.09.2016, 12:30

Joi, liderul
regimului separatist din Transnistria, Evgheni Şevciuk, a semnat un decret de
punere în aplicare a aşa-zisului referendum de pe 17 septembrie 2006, la care
peste 98% dintre votanţi s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Chişinău şi
pentru aderarea la Federaţia Rusă. Potrivit decretului, legislaţia
transnistreană urmează să fie adaptată de urgenţă celei ruseşti.

Gesticulaţia
lui Şevciuk încearcă să ofere o acoperire legală unei anomalii ce se
perpetuează de un sfert de secol. Transnistria e ieşit, de facto, de sub
controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat
cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea
separatiştilor. Independentă faţă de Moscova de numai câteva luni, tânara
Republică Moldova a fost nevoită atunci să trimită poliţişti şi formaţiuni de
voluntari, formate în regim de urgenţă, să lupte cu armament uşor contra
tancurilor fostei Armate Roşii.

Deşi, prin vocea fostului preşedinte Boris
Elţîn, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă de la summit-ul OSCE de la
Istanbul, din 1999, acestea se află şi acum în Transnistria. Sub protecţia lor,
regimul separatist s-a consolidat continuu, chiar dacă aşa-zisa republică nu
este recunoscută internaţional de nimeni. Ulterior, au existat mai multe
tentative de reglementare a conflictului îngheţat, dar toate au eşuat. Tiraspolul
continuă să vorbească despre Transnistria ca despre un stat independent, iar Chişinăul
optează pentru reîntregire şi acordarea unui statut special regiunii
transnistrene.

O
rezervaţie de dinozauri – scrie presa internaţionala despre această regiune,
unde statuile lui Lenin şi stemele cu seceră şi ciocan au rămas intacte, drepturile
omului sunt o necunoscută, iar traficul cu armament, droguri şi carne vie sunt
activităţile cele mai profitabile.

Comentatorii de la Chişinău, citaţi de
corespondenţii Radio România, spun că recenta iniţiativă a lui Şevciuk e una, pur
şi simplu, populistă. În decembrie, acolo e programat un pseudo-scrutin
prezidenţial. Iar liderul separatist, tot mai impopular, pe fondul unei acute
crize economice, încearcă să-şi
recupereze capitalul electoral.

Ideea e împărtăşită, de la Bucureşti, şi de Preşedinţia
României. Decretul liderului separatist de la Tiraspol de aderare a
Transnistriei la Rusia se înscrie într-o retorică provocatoare, în
contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune – subliniază, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Klaus Iohannis, care
îndeamnă la o atitudine reţinută.

Specialiştii în geopolitică amintesc că
Şevciuk e, oricum, telecomandat de la Moscova şi avertizează că situaţia din Transnistria
are, deja, toate ingredientele scenariului din Crimeea, anexată, acum doi ani,
de ruşi tot în numele aşa-zisei voinţe populare exprimate printr-un referendum
nerecunoscut de comunitatea internaţională.