Summit european informal
Şefii de state şi de guverne din UE s-au reunit la Granada, în Spania, pentru a contura viitorul blocului comunitar.
Sorin Iordan, 09.10.2023, 11:40
Summit-ul informal al Uniunii Europene, găzduit la Granada de preşedinţia
spaniolă a Consiliului UE, s-a încheiat cu o declaraţie comună limitată, care
nu a făcut referire la dosarele spinoase. Declaraţia ar fi trebuit să cuprindă
elemente privind migraţia, extinderea Uniunii Europene, securitatea naţională
şi cibernetică şi autonomia industrială a UE faţă de state terţe precum China,
Rusia şi Statele Unite ale Americii.
Principalele divergenţe au apărut, aşa cum
era de aşteptat, în legătură cu pactul pentru migraţie comun european. Ungaria
şi Polonia s-au opus vehement includerii acestuia în declaraţia finală, iar
presa transmite că cei doi lideri de la Budapesta şi, respectiv, Varşovia, au
folosit cuvinte foarte dure.
Premierul maghiar, Viktor Orban, a spus că Ungaria
se simte violată şi atacată atunci când statele membre ale UE îi
impun un prag pentru migraţie, iar prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki,
a declarat că o astfel de măsură este un dictat de la Bruxelles pe
care nu îl va accepta niciodată.
Regulamentul european spune însă că pentru a
se lua o decizie privind pactul pentru migraţie nu este necesară o unanimitate,
ci doar o majoritate de voturi, aşa că, până la urmă, în UE va exista un
asemenea pact, în pofida opoziţiei dârze a Ungariei şi Poloniei.
Un alt subiect
important, care a agitat apele la summit-ul de la Granada, a fost extinderea
blocului comunitar. Termenul de 2030 pentru acceptarea de noi membri ai UE,
lansat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate, Josep Borrell, a fost respins.
Liderii europeni, între care şi
preşedintele României, Klaus Iohannis, l-au considerat nerealist. Ministrul
spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a spus că statele canditate vor intra
în Uniune în funcţie de efort şi merite, declaraţie întărită de
şefa Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a afirmat că extinderea UE trebuie
să rămână un proces bazat pe merite individuale.
Aşadar, în declaraţia finală
se menţionează faptul că Uniunea Europeană va avea peste 30 de membri. Printre
statele candidate se află Republica Moldova, Ucraina, ţările din Balcanii de
Vest şi chiar Turcia. O decizie care ar putea genera efecte este aşteptată însă
la summit-ul european programat în decembrie.
Preşedintele Republicii Moldova,
Maia Sandu, s-a declarat optimistă mai ales după ce Parlamentul European a
adoptat o rezoluție prin care cere începerea negocierilor de aderare cu
Chişinăul până la finalul anului. Până atunci, însă, Declaraţia de la Granada
menţine angajamentul celor 27 de şefi de state şi de guverne din blocul
comunitar faţă de o Europă puternică, dinamică, competitivă şi coezivă
într-o lume în schimbare.