Statutul aleşilor şi anticorupţia

În România, 2016 este an electoral – în iunie vor fi alegeri locale, iar spre sfârşitul anului, românii cu drept de vot vor fi chemaţi din nou la urne pentru a alege parlamentarii.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Corina Cristea, 11.04.2016, 13:10

În România s-a dat startul depunerii de
candidaturi pentru alegerile locale din 5 iunie, operaţiune care se va încheia
pe 26 aprilie. 126 de partide, alianţe şi uniuni şi-au înscris deja la Biroul
Electoral Central denumirile şi însemnele cu care vor candida, între acestea
regăsindu-se atât formaţiunile politice consacrate – PSD, PNL, UDMR, ALDE,
UNPR, PMP, dar şi partide ”noi”, precum Sebeşul verde, Partidul Societăţii Ieşene
sau Partidul Comunitar din România.

Cel mai recent sondaj dat publicităţii,
realizat de INSCOP, relevă că actualul scrutin va avea loc în condiţiile în
care peste 90% dintre români susţin că nu ar mai vota pentru funcţia de primar
o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de corupţie, în timp
ce 88,4% sunt de părere că personalităţile publice care sunt condamnate
definitiv pentru corupţie nu ar mai trebui să ocupe niciodată o funcţie publică.

Pe de altă parte, doar 8% dintre subiecţi apreciază că persoanele condamnate
pentru fapte de corupţie ar trebui să mai aibă dreptul să ocupe funcţii publice
după ce îşi execută pedeapsa. Parlamentarii şi aleşii locali condamnaţi
definitiv pentru fapte de corupţie ar trebui să îşi piardă mandatele şi să nu
mai aibă dreptul să candideze, este de părere şi procurorul-şef al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. În acest sens, ar fi binevenită o
dezbatere publică privind modificarea legislaţiei actuale, a apreciat şefa DNA,
într-o emisiune de televiziune: Am văzut de foarte multe ori
situaţii în care persoane care au deţinut funcţii importante au fost condamnate
definitiv şi cu toate acestea şi-au păstrat poziţia. Au fost parlamentari, spre
exemplu, care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie şi cu toate
acestea au continuat să fie parlamentari, nu şi-au pierdut funcţia, au
continuat să meargă în parlament, să voteze legi, să primească salariu. Deci,
poate la nivel de societate ar trebui să ne gândim dacă nu cumva astfel de
situaţii pot fi rezolvate şi legislativ, mai ales atunci când avem hotărâri de
condamnare definitivă.

Un alt sondaj, Sociopol, realizat în Bucureşti,
arată că primarii de sector implicaţi în anchete penale se bucură în continuare
de peste 40% încredere din partea cetăţenilor.

În acest context, Laura Codruţa
Kövesi a subliniat că persoanele respective trebuie să se gândească dacă mai
este moral să candideze pentru astfel de funcţii, chiar dacă populaţia i-ar
vota pentru un nou mandat. Toate aceste luări de poziţie au loc în condiţiile
în care unii primari cercetaţi sau aflaţi sub control judiciar au dat de
înţeles că vor candida pentru un nou mandat.