Statul de drept şi legile justiţiei

La Bruxelles, a fost publicat primul raport al Comisiei Europene privind statul de drept în Uniunea Europeană.

Corina Cristea, 01.10.2020, 11:30

Mai multe amendamente la legile
justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa
impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul
despre România din primul raport privind statul de drept în UE, publicat de
Comisia Europeană. Documentul evaluează patru teme principale, extrem de
importante pentru respectarea statului de drept – sistemele naţionale de
justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media, precum şi
alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.

În
aprilie anul trecut, o serie de amendamente la Codul Penal, Codul de Procedură
Penală şi legea specială privind corupţia au fost adoptate în procedură de
urgenţă de Parlamentul de la București, dar au fost primite cu critici ample şi
în cele din urmă au fost declarate neconstituţionale în iulie 2019. Sarcina de
a aduce Codurile în linie cu deciziile Curţii Constituţionale este una încă în
aşteptare, prin urmare, incertitudinea legală şi riscul care planează asupra
sustenabilităţii luptei împotriva corupţiei rămân prezente, notează documentul.

În raport se
menționează că România are un cadru strategic naţional anticorupţie bazat pe o
participare largă a unor actori instituţionali, asigurând implicarea voluntară
a unei mari părţi din administraţia publică, companiilor de stat, organismelor
de aplicare a legii, parchetelor, tribunalelor şi societăţii civile. Deşi
Constituţia prevede că adoptarea de OUG-uri este posibilă numai în cazuri
excepţionale sau de urgenţă, guverne succesive au folosit acest instrument
pentru a legifera în numeroase domenii, stârnind preocupări asupra calităţii
actului de legiferare şi a respectării separaţiei puterilor, mai notează
raportul, care menţionează, în acelaşi timp, că societatea civilă a avut un rol
important în apărarea statului de drept.

În același timp, nivelul de
implementare a strategiei naţionale anticorupţie a crescut şi acţiunile
preventive sunt continuate atât la nivel local, cât şi naţional. În prezent,
menţionează documentul, Ministerul Justiţiei evaluează strategia pentru a o
întocmi pe următoarea.

Chiar în ziua în care la Bruxelles era dat publicității
raportul Comisiei Europene, la București, ministerul Justiţiei a lansat în
dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Anunţul a fost
făcut de ministrul Cătălin Predoiu, care a precizat că aceste modificări, pe
care le-a enumerat, asigură transpunerea în legislaţie a recomandărilor
organismelor europene:

Întărirea rolului CSM în organizarea şi
desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional
al Magistraturii, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin
eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs. De
asemenea, am prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a
magistraţilor; întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea
judiciară, revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător
la Înalta Curte prin concurs; desfiinţarea Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie.

De la început, implementarea acestora a
generat îngrijorări legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor,
precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar.