Sprijin de la Bucureşti pentru românii din Ucraina
Guvernul de la Bucureşti reacţionează cu măsuri concrete la prevederile noii legi ucrainene a educaţiei, care limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasa comunitate românească din ţara vecină.
Bogdan Matei, 26.01.2018, 11:29
Guvernul României a adoptat, joi, măsuri concrete de sprijin pentru elevii de etnie română şi profesorii lor din Ucraina vecină. Astfel, cei mai buni o mie de elevi vor primi din partea statului român burse de studiu în valoare de 200 de lei lunar. De asemenea, 300 de cadre didactice din şcolile româneşti din Ucraina vor putea efectua stagii de specializare la universităţile din Cluj, Suceava, Iaşi şi Galaţi. Vor putea candida pentru aceste stagii cadrele didactice care deţin diplome de studii ce le permit exercitarea profesiei pe teritoriul Ucrainei şi fac dovada declarării apartenenţei la spaţiul identitar român. Selecţia lor se va face de către instituţiile de învăţământ superior care organizează stagiile de specializare, cu sprijinul asociaţiilor, organizaţiilor şi fundaţiilor etnicilor români din Ucraina.
Iniţiate la propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aceste măsuri vizează, potrivit unui comunicat al acestuia, respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina, prin pârghii care să le asigure studiul în limba maternă. Bucureştiul încearcă, astfel, să atenueze efectele noii legi ucrainene a educaţiei, adoptate în toamnă, ce limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi etnice.
Potrivit actului normativ, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Luna aceasta, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, i-a propus omologului său, Pavlo Kilimkin, ca România şi Ucraina să elaboreze un document comun referitor la aplicarea Legii educaţiei. Anterior, Meleşcanu şi miniştrii de Externe ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi.
Ministrul român al Educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia. Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie” evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita programată luna trecută la Kiev. Analiştii califică drept absolut legitimă preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
