Spaţiul Schengen şi intergrarea romilor
Intre problema romilor prezenţi în Franţa, aderarea României la spaţiul Schengen şi Mecanismul de cooperare şi verificare nu există nicio legătură. În privinta situaţiei etnicilor romi, România speră să găsească împreună cu Franţa soluţii durabile pentru
România Internațional, 08.10.2013, 12:39
La Paris, după aproximativ două săptămâni de escaladare verbală prin presă, politicienii francezi pare că şi-au temperat declaraţiile referitoare la romii români şi la spaţiul Schengen. Reprezentanţi ai guvernului de la Bucureşti au continuat, la rândul lor, să facă pedagogie. In interviuri pentru RFI Franţa şi L’Express, ministrul de externe, Titus Corlăţean, punea, recent, punctul pe i: între problema etnicilor romi prezenţi în Hexagon, aderarea României la spaţiul Schengen şi Mecanismul de cooperare şi verificare (radiografie anuală a Comisiei Europene privind stadiul reformei în justiţia românească) nu există nicio legătură; România a îndeplinit toate criteriile tehnice impuse în vederea intrării în Schengen, în principiu, de la 1 ianuarie 2014.
Cât despre rezolvarea problemei romilor, pe care unii politicieni francezi o asociază artificial cu primirea în Schengen, aceasta este europeană şi, ca atare, trebuie rezolvată în plan european. La finele lunii septembrie, ministrul de interne Manuel Valls declara că majoritatea romilor nu doresc să se integreze în Franţa şi că au vocaţia să se întoarcă în România. Subiect de polemică inclusiv în rândul colegilor socialişti ai ministrului Valls, problema romilor a fost abordată cu omologul Radu Stroe la Luxemburg, în marja reuniunii miniştrilor europeni de interne.
Întâlnirea a avut loc într-un spirit constructiv” – a dat asigurări anturajul lui Manuel Valls, potrivit căruia cei doi au abordat situaţia taberelor ilegale ale populaţiei rome amplasate pe teritoriul francez. Bucureştiul spune că face eforturi şi pune în practică programe autohtone de integrare a acestor etnici, numai că rezultatele nu pot să se vadă pe termen scurt, ci numai mediu şi lung. In plus, între România şi Franţa există un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială, expulzarea din Franţa a unor cetăţeni europeni – susţine ministerul român de externe – nefiind o soluţie. In fond, toţi europenii au dreptul la liberă circulaţie în Uniunea Europeană.
Pe teritoriul francez ar trăi circa 20 de mii de romi, acuzaţi, unii, că fură din buzunare, cerşesc agresiv sau comit spargeri. Or, în astfel de situaţii, există o bună cooperare bilaterală poliţienească şi juridică, pentru combaterea infracţionalităţii Bucureştiul fiind dispus chiar să suplimenteze numărul de politişti prezenţi la Paris.
România poate înţelege că subiectul romilor este o chestiune sensibilă în dezbaterile politice care au loc în prezent în Franţa, în perspectiva alegerilor municipale din Hexagon, de la anul, dar se aşteaptă ca Parisul, partener tradiţional şi strategic al României, să acţioneze atât în spiritul relaţiei bilaterale substanţiale, cât si în contextul recunoasterii finalizarii procesului de evaluare si a îndeplinirii criteriilor privind aderarea la Schengen. Dacă actualul Guvern francez nu mai este interesat de această reciprocitate, Bucureştiul doreşte să fie informat, dar nu prin presă.