Semestrul european al României
România a preluat oficial, joi, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene
Bogdan Matei, 11.01.2019, 12:30
Admisă în structurile comunitare pe 1 ianuarie 2007, România exercită, în premieră, Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o de la Austria şi o va preda Finlandei. În acest interval, va trebui gestionată oficializarea Brexitului, programată în martie. Trebuie, de asemenea, stabilite liniile de bază ale cadrului financiar viitor, 2021-2027, şi o strategie coerentă pe tema migraţiei. În total, 257 de dosare vor fi dezbătute în doar patru luni, fiindcă în mai începe campania electorală pentru europarlamentare.
Pentru lansarea oficială a preşedinţiei româneşti au venit, joi, la Bucureşti preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Colegiul Comisarilor, preşedintele Legislativului comunitar, Antonio Tajani, şi cel al Consiliului European, Donald Tusk. Cadrul festivităţilor a fost clădirea, emblematică pentru Bucureşti, a Ateneului. Momentul a fost marcat şi de un concert, susţinut de Orchestra Uniunii Europene. Alocuţiunile celor mai importanţi responsabili politici români şi comunitari au exprimat, la unison, încrederea că semestrul preşedinţiei româneşti va fi o poveste de succes. Într-un discurs memorabil, rostit integral în limba română şi care a mişcat întrega asistenţă, preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a mărturisit cât de mult înseamnă pentru el opera marilor intelectuali ori performanţele sportive ale campionilor din România.
Donald Tusk: Episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând.
‘2019 va fi un an determinant pentru România şi pentru Europa. Preşedinţia română va trebui să ghideze Consiliul UE într-un moment în care europenii reclamă o Europă mai eficientă’ – a amintit preşedintele Parlamentului, Antonio Tajani. Atât el, cât şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, şi-au reiterat convingerea că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen. Şeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat că, prin preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România preia un rol de prim-plan la nivel european, iar obiectivul principal este consolidarea unei Europe mai puternice: Ca parte integrantă a acestei comunităţi europene, României îi revine acum misiunea de a avansa agenda noastră comună. Mai multă unitate şi coeziune, aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele şase luni şi pe care va trebui să o urmărim cu toţii cu consecvenţă.
La rându-i, şefa Executivului de la Bucureşti, Viorica Dăncilă, a promis: Vom demonstra că România şi-a câştigat pe deplin rolul şi poziţia de stat membru cu drepturi depline al UE. Vom demonstra că România merită respectul comunităţii europene şi statutul de partener egal în marea construcţie europeană. Nu totul a fost, însă, festiv, joi seară, la Bucureşti. Acordurile clasice şi aplauzele de la Ateneu au fost dublate, în stradă, sub ninsoare, de un protest iniţiat de organizaţii civice şi la care, sub sloganul Vrem Europa, nu dictatură, au participat câteva sute de oameni. Suntem europeni, gândim ca europenii, suntem ghidaţi în acţiuni de valorile europene, dar liderii noştri încă sunt corupţi, iar valorile pe care noi le preţuim nu înseamnă nimic pentru ei – a afirmat unul dintre protestatari. Analiştii şi presa, deopotrivă autohtonă şi străină, pronostichează, de altfel, că exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene nu va îngheţa viaţa politică internă. Mai ales într-un an cu mize electorale majore – alegerile europarlamentare din primăvară şi cele prezidenţiale de la sfârşitul anului.