Securitatea flancului estic al NATO
Acţiunile Rusiei îi forţează pe membrii NATO de pe flancul Estic să acorde o atenţie deosebită sistemului comun de apărare.
Roxana Vasile, 14.03.2018, 12:16
Este necesară cooperarea pentru
consolidarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. De la acest imperativ
au plecat discuţiile de la Bucureşti dintre miniştrii Apărării din 9 state
foste comuniste, oficialităţi ale NATO şi reprezentanţi ai Departamentului
american al Apărării. România, în parteneriat cu Polonia, reprezintă motorul
acestei Iniţiative B9, din care mai fac parte Bulgaria, Cehia,
Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii lor şi-au propus să schiţeze o serie de
linii directoare înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din luna iulie. În
acest context, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat: Astăzi prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg flancul
estic al Alianţei, atât în nord-est, arealul baltic, cât şi în sud-est, pe
teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Continuăm să ne focalizăm major asupra
implementării sale şi, în acest context, aşteptăm în iulie decizii importante
cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată.
Acţiunile Rusiei îi forţează pe toţi
membrii NATO de pe flancul estic, dar şi Alianţa în ansamblul ei, să acorde o
atenţie deosebită sistemului comun de apărare. Uşor nu este, dat fiind faptul
că, în zilele noastre, o criză de securitate poate implica atât mijloace
convenţionale, cât şi neconvenţionale de tip hibrid sau provocări asimetrice. Or,
printre soluţiile la îndemână asupra cărora s-a insistat la Bucureşti se numără alocarea a 2% din Produsul
Intern Brut pentru domeniul Apărării, lucru pe care România îl face încă de
anul trecut, în paralel cu dezvoltarea infrastructurilor naţionale, în aşa fel
încât mobilitatea trupelor şi tehnicii militare aliate să fie îmbunătăţită.
Este necesară, totodată, modernizarea armatelor naţionale, prin achiziţionarea
de echipament performant.
Apoi, în cadrul unei întâlniri a oficialităţilor
prezente la Bucureşti cu preşedintele României, Klaus Iohannis, nu a fost
ocolită nici importanţa prezenţei SUA pe flancul estic ca dovadă a angajamentului
ferm faţă de stabilitatea regiunii, precum şi nevoia de dezvoltare a relaţiei
transatlantice în vederea asigurării securităţii întregii Alianţe.Şeful
statului român a reiterat, de asemenea, necesitatea dezvoltării cooperării dintre
NATO şi Uniunea Europeană, precizând că demersurile de consolidare a rolului
Uniunii în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu Alianţa
Nord-Atlantică. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile şi se vor putea face
eforturi conjugate în domenii de interes comun. Prin vocea ministrului Apărării,
Mihai Fifor, România s-a oferit să găzduiască un comandament militar al NATO la
nivel de corp de armată, alături de cele două comandamente existente, deja, la
Craiova (sud), la nivel de brigadă şila Bucureşti, de divizie. Decizia va
fi luată de Alianţă în iulie, la Bruxelles.