Schimbare la vârful Ministerului Sănătăţii
Ministrul Sănătăţii de la Bucureşti a fost demis. Decizia are serioase implicaţii politice şi survine într-un moment de vârf al pandemiei.
Marius Tiţa, 14.04.2021, 13:14
Preşedintele României a semnat decretul de demitere a ministrului
Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Este greu de spus dacă acest moment încheie o
situaţie complicată în interiorul guvernului de la Bucureşti sau acutizează
criza unei formule de guvernare foarte sensibile.
Deşi părea că Vlad Voiculescu
va continua să exercite această funcţie, premierul Florin Cîţu a hotărât să
solicite preşedintelui demiterea ministrului. Picătura care a umplut paharul
pare a fi stabilirea şi publicarea unor noi reglementări privind declararea
carantinei unor localităţi, fără consultarea premierului sau a secretarul de
stat Raed Arafat, care conduce Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ce
asigură coordonarea generală a luptei împotriva pandemiei de COVID-19. Odată cu ministrul, părăseşte funcţia de la
Sănătate şi Andreea Moldovan, secretarul de stat care a stârnit multe
controverse. Ea este cea care a semnat ordinul privind noile criterii de
carantinare.
Demisia lui Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii a
fost intens cerută în ultimul timp, atât de opinia publică, cât şi de factorii
politici. Sprijinul decisiv pentru Vlad Voiculescu a venit din partea alianţei
care l-a propus în această funcţie. USR Plus are a doua zestre de voturi în
cadrul ecuaţiei puterii, după Partidul Naţional Liberal, care dă şi premierul.
După alegerile din decembrie trecut, guvernul lui Florin Cîţu este susţinut şi
format de PNL, USR Plus şi Uniunea Democratică Maghiară din România, iar în
parlament beneficiază şi de sprijinul grupului minorităţilor naţionale din
România. Altfel spus, este nevoie de susţinerea fiecărui parlamentar al acestor
partide ca guvernul să poată funcţiona în această formulă.
Mandatul de ministru
al lui Vlad Voiculescu a fost exercitat în contextul dramatic al pandemiei de
COVID-19, care cunoaşte un vârf al celui de al treilea val chiar în aceste
zile. Mai mult, aceste aproape 4 luni de funcţionare a guvernului au cunoscut
accidente tragice care au marcat opinia publică. La sfârşitul lunii ianuarie, a
avut loc un incendiu în secţia celor mai grav bolnavi de COVID-19 din spitalul
aflat pe primul loc în lupta cu pandemia, Institutul National de Boli
Infectioase Prof. Dr. Matei Balş din Bucureşti. Au murit în acel incendiu 5 bolnavi,
alţii decedând ulterior, în spitalele unde fuseseră transferaţi. Vineri, 9
aprilie, sistemul de sănătate, aflat oricum în atenţia maximă a publicului, a
apărut din nou pe ecrane cu imaginile în direct de la evacuarea spitalului de
ortopedie Foişor, pentru a fi organizat ca spital COVID. Imaginile acestei
evacuări, în toiul nopţii, la temperaturi destul de scăzute, au creat o
puternică emoţie.
Reacţiile exprimate de factorii politici au părut a se atenua
luni, când susţinerea fermă a USR Plus pentru ministrul său i-a convins pe
colegii de coaliţie. Marţi, însă, un nou accident tragic s-a produs la un
spital important, Spitalul clinic de boli infecţioase şi tropicale Dr Victor
Babeş. Aparatura medicală dintr-un autotren special, tip TIR, unde erau trataţi
mai mulţi bolnavi de COVID, s-a defectat şi trei oameni au murit tocmai din
lipsa oxigenului.
