Scena politică românească după alegerile europene
Înaintea vacanţei de vară, clasa politică de la Bucureşti e într-o agitaţie teribilă.
Bogdan Matei, 13.06.2019, 12:35
Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii, Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
social-democraţilor.
Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
consultarea populară au răspuns că sunt de
acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare.
Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
interimară a PSD, Viorica Dăncilă.
România are nevoie urgentă de un guvern cu o
viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
democraţiei româneşti şi ale statului de drept.
Iniţiată de PNL, USR
şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
colaborare parlamentară cu Puterea.
Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
că nu avem încredere în cineva.
Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.