Roşia Montană, de la exploatare la patrimoniu

Localitatea Roşia Montană a fost inclusă pe lista României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Anunţul Ministerului Culturii de la Bucureşti vine după 6 ani de la solicitarea înaintată de societatea civilă.

Valentin Țigău, 08.02.2016, 13:40

Ministerele Culturii şi Mediului au informat că România a inclus Roşia Montană pe lista propunerilor pentru declararea localităţii drept patrimoniu cultural mondial unic. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris, în baza unui dosar care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului. Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Carpaţilor Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate, perioada medievală şi Epoca Modernă.

Mineritul tradiţional, bazat pe iniţiativa familiilor şi a micilor asociaţii de mineri s-a încheiat o dată cu naţionalizarea, în 1948, fiind urmat de o formă de minerit industrial, la scară mare, încheiată în 2006. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km, din care şapte km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut, din lumea romană. Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere, peisajul de la suprafaţă şi târgul minier.

Conform evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Ocrotirea internaţională a acestei localităţi miniere din Carpatii Apuseni a fost solicitată de mai multe ONG-uri, în speranţa că, astfel, poate fi împiedicată realizarea unui proiect de exploatare aurifera, prin folosirea tehnologiei bazată pe cianuri. Compania cu capital majoritar canadian, Roşia Montană Gold Corporation a încercat să obţină, timp de 15 ani, autorizaţia pentru deschiderea, aici, a celei mai mari mine de suprafaţă din Europa, unde se estimează că ar putea fi extrase, prin tehnologii bazate pe cianuri, 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint.

Potrivit lui Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior care urmăreşte salvarea arealului Roşia Montană, propunerea României de introducere a obiectivului pe Lista Patrimoniului Mondial protejat de UNESCO reprezintă nu doar un imens câştig pentru patrimoniul cultural. Ea este, în egală măsură, o mare victorie a societăţii civile, a miilor de oameni din ţară şi din străinătate care au susţinut salvarea Roşiei Montane, ieşind în stradă şi cerând să nu fie distrusă natura şi cultura în favoarea mineritului cu cianuri.