Românii, opinii despre aliaţi
Studiile sociologice relevă că românii rămân fideli parteneriatelor cu marile democraţii occidentale şi reticenţi faţă de Rusia.
Bogdan Matei, 29.10.2018, 10:56
Dacă, în plan intern, preferinţele politice ale românilor
basculează, uneori, dramatic de la un ciclu electoral la altul, opţiunile lor de
politică externă sunt mult mai statornice. Astfel, opinia publică românească
rămâne ferm ataşată alianţelor şi parteneriatelor cu principalii promotori ai
valorilor democratice în Europa şi pe glob. Trei sferturi dintre români
consideră că Statele Unite ar trebui să rămână principalul partener strategic
al ţării – relevă un sondaj, realizat, luna aceasta, de Grupul de Studii
Socio-Comportamentale Avangarde, cu o marjă de eroare de 3,2%.
După
americani, în topul preferinţelor figurează alte trei democraţii occidentale,
partenere în Uniunea Europeană şi aliate în NATO. 45% aleg Germania, 29%
Franţa, iar 16% Marea Britanie. De asemenea, mai bine de o treime dintre cei
chestionaţi, respectiv 37 de procente, doresc ca România să aibă relaţii mai
strânse cu Statele Unite, 25% cu Germania şi 11% cu Franţa. Studiul sociologic mai arată
că aproape 60% dintre români consideră că scutul american antirachetă de la
Deveselu este un lucru bun pentru ţară şi doar 20% cred contrariul.
În
privinţa prezenţei militare în România, 33% dintre cei chestionaţi au indicat
că NATO ar trebui să mărească numărul de militari desfăşuraţi aici, peste
jumătate au spus că ar trebui să rămână la fel ca acum, iar 14% consideră că
numărul de militari aliaţi ar trebui să scadă. Conform sondajului, deşi 47%
dintre respondenţi sunt pentru îmbunătăţirea relaţiilor Bucureştiului cu
Moscova, 24% consideră că România ar trebui să se distanţeze cât mai mult de
Rusia, iar 31 de procente cataloghează această ţară drept cel mai mare duşman
din lume al României.
Explicaţiile acestei idiosincrazii durabile sunt,
apreciază analiştii, deopotrivă istorice şi actuale. Pe de o parte, e vorba de tezaurul românesc evacuat în Rusia ţaristă
aliată în timpul primului război mondial şi niciodată returnat de regimurile
ulterioare, de anexarea, în 1940, de către URSS, în urma unui ultimatum, a
teritoriilor româneşti răsăritene şi de instalarea, în 1945, de către trupele
sovietice de ocupaţie a longevivei dictaturi comuniste de la Bucureşti. Pe de
alta, românii sunt neliniştiţi, în prezent, de redeşteptatul apetit teritorial
al Rusiei şi de retorica ei belicoasă.
Studiul sociologic mai relevă că 87% dintre
respondenţi vor ca noul ambasador american, care va veni la Bucureşti în locul
lui Hans Klemm, să susţină, în continuare lupta împotriva corupţiei
politicienilor declanşată de DNA. Românii se centrează pe corupția omului politic și lupta împotriva
acesteia rămâne principala temă în agenda publică a oamenilor. Sprijnul
american este bine văzut de români – conchide sociologul Marius Pieleanu,
directorul grupului de studii care a realizat sondajul.