România şi situaţia din Ucraina

România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din estul Ucrainei, declara recent preşedintele Klaus Iohannis. Preocuparea Bucureştiului faţă de situaţia din ţara vecină e amplificată şi de existenţa unei importante comunităţi româneşti.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
România Internațional, 18.02.2015, 12:40

România este profund interesată să aibă la frontiera sa o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, după discuţiile cu omologul său de la Kiev, Pavlo Klimkin, care a făcut marţi o vizită la Bucureşti. La rândul său, acesta a subliniat că Ucraina vrea să aibă cu România vecină o relaţie strategică, aşa cum are cu Polonia.

Discuţiile oficialului de la Kiev cu preşedintele Klaus Iohannis şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti s-au axat pe evoluţia situaţiei din estul Ucrainei, în contextul recentului acord de încetare a focului, semnat pe 12 februarie la Minsk, şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Oficialii de la Bucureşti au reiterat susţinerea fermă pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Iohannis şi-a exprimat speranţa că recentul armistitiu va fi respectat de toţi cei implicaţi şi va conduce la o stabilizare a situaţiei în regiune.

In context, ministrul Aurescu a comunicat din nou dorinta Bucureştiului, ca mobilizarea parţială, desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei, să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, pe considerente de ordin etnic. Klimkin a dat asigurări că etnicii români din Ucraina nu sunt discriminaţi în cadrul procedurilor de mobilizare. Precizarea a fost făcută după apariţia unor informaţii conform cărora etnicii români ar fi trimişi cu precădere pentru a-i înfrunta pe separatiştii proruşi din estul tarii.

Preşedintele şi ministrul de externe au transmis, de asemenea, sprijinul ferm al României pentru continuarea parcursului european şi democratic al Ucrainei. Klimkin a mulţumit Bucurestiului pentru sprijin, evidenţiind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, in iulie 2014.

În privinta priorităţilor pe agenda bilaterală, ministrul Aurescu a pledat pentru intrarea rapidă în vigoare a Acordului Interguvernamental privind Micul Trafic de Frontieră, document pe care România l-a ratificat, deja, luna trecută. Bogdan Aurescu: „Acordul prevede şi înfiinţarea unor oficii consulare de o parte şi de alta a frontierei, pentru a ajuta la eliberarea acestor permise de mic trafic.România deja a informat colegii din Ucraina asupra dorinţei noastre ca locaţia viitorului oficiu consular să fie la Solotvino”. Aurescu a subliniat că implementarea Acordului ar da un semnal pozitiv comunităţilor română şi ucraineană din zona de frontieră comună. Aurescu si Klimkin au convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, reluarea activităţii Comisiei Mixte Economice româno-ucrainiene, precum şi cea a Comisiei Interguvernamentale privind Minorităţile Naţionale.