România şi NATO
România îşi doreşte o prezenţă activă a NATO în regiunea Mării Negre.
Roxana Vasile, 09.03.2016, 13:30
România speră ca
NATO să îşi întărească prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre – a
declarat premierul Dacian Cioloş, după întrevederea de marţi, de la Bruxelles,
cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Bucureştiul
va avea iniţiativa de a întări cooperarea cu ţările vecine membre ale NATO -
Bulgaria şi Turcia, sperând ca această colaborare zonală să se transforme într-una
internaţională, concretizată prin prezenţa şi a altor membri ai NATO, prin
rotaţie.
În plus, premierul Cioloş a exprimat intenţia fermă a Guvernului român
de a aloca încă de anul viitor 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare,
pentru că, dacă România cere protecţie, atunci trebuie să fie capabilă să şi
ofere protecţie atunci când NATO îi va solicita aceasta. O recomandare în acest
sens a venit, de altfel, din partea secretarului general Jens Stoltenberg,
potrivit căruia majorarea bugetului destinat apărării se impune în contextul în
care provocările în materie de securitate sunt tot mai mari în această lume în
schimbare.
Anul trecut, pe 1 decembrie, la
Bucureşti a fost activat Comandamentul Diviziei Multinaţionale de
Sud-Est. Activarea acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit
celei din septembrie, tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor
NATO.
Anul acesta, în luna mai,
scutul american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, va fi
inaugurat, moment la care secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a
fost invitat să participe.
Premierul Dacian Cioloş: Am
reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou România şi
sperăm ca în luna mai, la inaugurarea scutului de apărare antirachetă de la
Deveselu, să fie prezent şi domnia sa.
Referindu-se la criza migraţiei,
Dacian Cioloş a exprimat disponibilitatea României de a participa la acţiunile
NATO de sprijinire a Uniunii Europene în a controla fluxurile de refugiaţi din
Marea Egee.
De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti i-a precizat
secretarului general al NATO că România este implicată în mod activ în
spijinirea Republicii Moldova, inclusiv în relaţia cu NATO. Această politică de
sprijinire a ţării vecine, majoritar românofone, nu este împotriva Rusiei, ci
face parte din strategia României legată de politica de vecinătate – a punctat
premierul Cioloş. NATO nu caută un conflict cu Rusia, ci, dimpotrivă, lucrează
pentru a restaura previzibilitatea în relaţiile şi activităţile cu ea – a spus
şi Jens Stoltenberg. În viziunea NATO, nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia, cu atât
mai mult în actualul context internaţional extrem de dificil.