România şi dosarul Panama
În contextul scandalului Dosarele Panama, la Bucureşti se pledează pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ de combatere a evaziunii fiscale.
Roxana Vasile, 13.04.2016, 13:10
‘Zilele de glorie’ ale paradisurilor fiscale au început după al Doilea
Război Mondial. Iniţial, apariţia lor a
pornit de la căutarea unor soluţii pentru plata de taxe şi impozite mai mici.
Că oameni cu bani au preferat aceste offshore-uri nu este ilegal, ci eventual
imoral. Dar şi în acest caz, există
contra-argumente! Ulterior, specialişti financiari au tras semnale de alarmă,
arătând că paradisurile fiscale au devenit mai mult decât o simplă mecanică a
optimizării plăţii taxelor: ele escamotează eventuale probleme în statul de
rezidenţă. Sub protecţia
anonimatului, prin aceste offshore-uri pot circula bani nefiscalizaţi sau
proveniţi din circuite ilegale.
Cel mai recent scandal, al Dosarelor Panama,
relevă că şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi,
sportivi, instituţii financiare, dar şi reţele criminale s-au folosit de peste 20 de
paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii. Din 1977 până în
2015, Societatea de consultanţă Mossack Fonseca, a patra la nivel
mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, a creat sau administrat
peste 214.000 de entităţi offshore pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări
şi teritorii, inclusiv din România.
Într-un comunicat de
presă, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a reamintit că,
potrivit informaţiilor din presa românească, sumele ascunse de afaceriştii
români în paradisurile fiscale sunt echivalente cu bugetul sănătăţii din România
sau superioare celui alocat tinerilor. Cifre concrete a oferit Neculae Plăiaşu,
preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor: În perioada 2003 – 31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului, au
fost înregistrate 286 de persoane fizice şi juridice care au realizat încasări şi
transferuri externe din şi în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro şi
au ieşit 50,5 milioane euro.
Neculae Plăiaşu a precizat, totodată, că
anul trecut Oficiul pe care îl conduce a transmis 13 sesizări către Parchetul
General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte 6 către
Serviciul Român de Informaţii cu privire la activităţi financiare suspecte.
La
rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş
Doroş, a subliniat că există suspiciuni la adresa unor cetăţeni sau companii
din România care ar fi desfăşurat activităţi financiare de spălare a banilor
legate de Dosarele Panama. De aceea, Fiscul a iniţiat
demersuri pentru obţinerea tuturor datelor. Dragoş Doroş În
momentul acesta, informaţiile fiscale trebuie foarte bine cântărite. Aceste
tipuri de informaţii nu se pot stabili în câteva zile. Nici un fisc din Europa
nu a anunţat, până acum, câte un rezultat.
Atât preşedintele ANAF, cât şi
cel al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor au pledat pentru îmbunătăţirea
cadrului legislativ naţional de combatere a evaziunii fiscale.