România şi Bulgaria, mai aproape de Schengen?
Comisia Europeană recunoaşte, din nou, că România respectă toate criteriile tehinice ale aderării la spaţiul Schengen.
Florentin Căpitănescu, 16.09.2013, 11:48
Comisia Europeană se dovedeşte perseverentă în recunoaşterea faptului că România şi Bulgaria sunt puse la punct cu pregătirile pentru aderarea la spaţiul Schengen. A făcut-o şi în urmă cu trei luni, la prezentarea raportului său semestrial privind funcţionarea spaţiului de liberă circulaţie, o face şi acum, prin declaraţiile tranşante ale preşedintelui său, Jose Manuel Barroso. Cele două state merită să aibă, cât mai rapid posibil, o şansă de aderare la spaţiul Schengen, consideră Barroso, în opinia căruia ”nu trebuie să existe cetăţeni europeni de rangul întâi şi de rang secund”. Aceasta şansă ar putea fi materializata la Consiliul Justiţie Afaceri Interne, organizat, în decembrie, la Vilnius, în Lituania, ţară care asigură preşedinţia semestrială a UE.
Într-un interviu acordat agenţiei româneşti de presă AGERPRES, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a recunoscut că Bucureştiul este în toiul unei campanii diplomatice prin care încearcă să convingă cancelariiile europene că merită să fie o piesă în construcţia Schengen. Corlăţean a mai spus ca refuzul de care România şi Bulgaria s-au lovit, încă din primavara lui 2011 încoace, a fost alimentat de ceea ce el a numit ”raţiuni politice, multe dintre ele ţinând de interesele unor grupuri în plan intern, într-o serie de state membre”.
Revenind la Barroso, acesta a abordat încă o temă sensibilă în plan extern pentru autorităţile de la Bucureşti – restricţiile pe care cetăţenii români şi bulgari le mai au, încă, pe piaţa muncii în unele state comunitare. Preşedintele Comisiei a reamintit că principiul liberei circulaţii a persoanelor, aplicabil inclusiv în cazul celor care îşi caută un loc de muncă, nu trebuie pus sub semnul întrebarii în cadrul Uniunii. Declaraţia a fost făcută în momentul în care în Marea Britanie au loc dezbateri furtunoase privind impactul pe care îl va avea ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru romani şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014.
Plaja părerilor pro şi contra se întinde de la beneficiile pe care lucrătorii românii şi bulgarii le vor aduce economiei britanice, până la posibila presiune pe care aceştia o vor pune pe sistemele de sănătate şi educaţie.
Între timp, autorităţile de la Bucureşti vor să se asigure că eliminarea obligatorie şi ireversibilă a limitărilor de pe piaţa muncii în toate statele UE nu va aduce cu sine şi probleme pentru muncitorii români. În această notă, nu mai departe de săptămâna trecută, ministrul român al muncii, Mariana Câmpeanu, s-a înteles cu omologii săi din Olanda şi Belgia asupra unei strategii prin care să fie prevenite munca la negru şi discriminările la adresa muncitorilor români.