România înainte de alegerile prezidenţiale
Pe 10 şi 24 noiembrie anul acesta, în România, vor avea loc alegeri prezidenţiale
Ştefan Stoica, 26.08.2019, 12:05
De la prăbuşirea dictaturii comuniste, în decembrie 1989, cel mai pasionant scrutin electoral din România a fost, de fiecare dată, cel prezidenţial. Aceasta, chiar şi atunci când jocurile păreau făcute în favoarea unui candidat sau altul. S-a întâmplat, de altfel, în trei rânduri ca aspirantul cotat cu prima şansă să piardă dramatic, într-un caz chiar drastic, în runda decisivă. De fiecare dată, perdantul a fost reprezentantul Stângii politice, iar câştigătorul, al Dreptei.
Traian Băsescu a spulberat de două ori, în 2004 şi 2009, visurile social-democraţilor de a mai da ţării un preşedinte după Ion Iliescu, figura centrală a politicii româneşti în primii ani de democraţie postcomunistă. Dacă victoriile lui Băsescu au fost la limită, în schimb, cea din 2014 a actualului şef al statului, Klaus Iohannis, a fost nu doar spectaculoasă, ci şi clară. După cinci ani, Klaus Iohannis, sprijinit de principalul partid de opoziţie, PNL, se află el însuşi în postura de mare favorit. Atât de mare, încât unii s-au grăbit să spună că ar putea câştiga din primul tur, ceea ce este, practic imposibil, în condiţiile în care ar avea nevoie de voturile a jumătate plus unu din numărul total de electori, adică peste 9 milioane.
Adversar redutabil al PSD, pe care l-a contrat, uzând de prerogative totuşi limitate, atunci când acesta a iniţiat controversata reformă din justiţie, Iohannis a fost, în acelaşi timp, în primul mandat, ţinta criticilor venite dinspre cei care îi reproşează că nu a făcut acest lucru cu suficientă energie. Atlantist şi european convins, Klaus Iohannis este perceput la Washington şi Bruxelles ca principal garant al statului de drept şi al unei justiţii independente. În plus, în toamnă va avea în ariergardă un partid puternic, care a dovedit, la recentul scrutin europarlamentar, că-şi poate mobiliza oamenii pentru un obiectiv electoral major.
Contracandidaţii serioşi ai lui Iohannis sunt şefa PSD şi a guvernului, Viorica Dăncilă, şi reprezentantul Alianţei USR – PLUS, Dan Barna. Critic, la rândul lui, foarte vocal al legilor promovate de guvernul de stânga în domeniile juridic şi economic, Dan Barna se distanţează de Iohannis pentru a-şi mări şansele. Barna spune despre preşedinte că aparţine şi el unei clase politice epuizate moral, căreia îi impută stagnarea ultimilor ani. Personaj practic necunoscut până la aruncarea ei în arenă de către fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă s-a impus, după încarcerarea acestuia pentru corupţie, în mai anul acesta, ca lider şi candidat al partidului la prezidenţiale. Discursul său conţine toate temele dragi stângii – educaţie, protecţie pentru cei vulnerabili, sănătate.
Obiectivul ei şi al partidului este clar – intrarea în turul al doilea, unde imposibilul poate deveni posibil, aşa cum istoria a demonstrat deja. Jocul prezidenţialelor este, în acest moment, unul în trei. Totuşi, PMP propune un candidat interesant, pe profesorul, eseistul şi diplomatul Theodor Paleologu, cu care speră să anime competiţia pentru funcţia supremă sporindu-i gradul de imprevizibil şi, cu siguranţă, calitatea intelectuală.
