România, în statistica economiilor europene
România se numără între statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Pe de altă parte, statisticile arată că PIB-ul României a crescut în trimestrul doi cu 1,2%, faţă de perioada similară a anulu
Corina Cristea, 13.11.2014, 12:36
Cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică – Eurostat – indică o creştere a producţiei industriale atât în zona euro, cât şi la nivelul întregii UE cu 0,6% în septembrie faţă de luna precedentă. Iar România se numără printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Mai exact, ocupă locul 5 în privinţa evoluţiei acestui indicator dintre cele 28 de state membre ale Uniunii, cu o creştere a producţiei industriale de 2,4%, fiind devansată doar de Croaţia, Cehia, Irlanda şi Ungaria.
Performanţa trebuie să bucure, dar nu trebuie uitate anumite probleme structurale, legate în special de dependenţa industriei de comenzile externe, remarcă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: Faptul că România are încă potenţial de creştere a exportului este pozitiv şi nu are decât să ne bucure, este vorba de oameni, de locuri de muncă. Pe de altă parte, declaraţiile foarte ambiţioase şi laudative ar trebui temperate de câteva elemente pe care nu le discută nimeni. Unul dintre elemente este deficitul comercial, în condiţiile în care importurile de gaze naturale au scăzut cu 65% faţă de anul trecut, ceea ce arată că, în loc să producem mai mult şi mai valoros mai ales, noi importăm. Al doilea comentariu este că exporturile noastre sunt în aceeaşi structură extrem de limitată şi, numai dacă ne referim la import-exportul de produse petroliere, ar merita o analiză mai aprofundată de ce România, posesoare de ţiţei, trebuie să aibă asemenea importuri. În fine, în sectorul industrial, România rămâne extrem de dependentă de comenzile externe şi, deci, ca urmare, există o vulnerabilitate care oricând se poate transforma în ameninţare.”
Cristian Pârvan atrage atenţia că predilecţia comerţului exterior al României pentru ţările europene, fapt considerat pozitiv înainte de izbucnirea crizei, s-a transformat într-un factor de risc, în condiţiile în care zona euro nu pare să-şi fi rezolvat încă problemele structurale.
Pe de altă parte, o analiză Bloomberg notează că, pentru a reduce deficitul sub limita de 3% din PIB stabilită de UE, executivul român a ţinut în frâu cheltuielile, fapt ce a condus la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile româneşti pe zece ani de la 5,3% la 3,7%. Statisticile relevă că la sfârşitul lui octombrie bugetul României înregistra excedent, iar ca parte a rectificării bugetare, au fost alocaţi bani suplimentari pentru construcţia de grădiniţe, drumuri, canalizări.
Potrivit Bloomberg, aceste cheltuieli ar putea ajuta la redresarea creşterii economiei României.