România – evoluţii demografice
Lansat joi, anuarul demografic al României cuprinde date îngrijorătoare pentru structura şi dinamica populaţiei.
Bogdan Matei, 11.12.2015, 13:30
Pe măsură ce se modernizează, România se
confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile
vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Demografii
avertizează de ani buni asupra depopulării şi îmbâtrânirii progresive, iar cele
mai recente date statistice alimentează neliniştile lor.
Populaţia României a scăzut în 2014 cu 80.000 de
oameni, cărora li se adaugă 40.000 de cetăţeni ce au migrat, şi a ajuns,
astfel, sub pragul de 20 de milioane de locuitori, un nivel similar celui din
1966 – a anunţat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
Tudorel Andrei. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a
două oraşe mici în fiecare an. Situaţia a fost amplificată de numărul mare al
deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, tendinţe care, adaugă el, nu
pot fi inversate prea curând. Andrei a precizat că, până în 2013, numărul
locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, iar după acel an ca
urmare a diferenţei foarte mari între naşteri şi decese: 2014
a avut în jur de 240 – 250.000 de decese şi am avut în jur de 170 – 180.000 de
nou născuţi, deci avem o balanţă negativă, ceea ce înseamnă foarte mult la o
populaţie de 19.900.000. Într-o perspectivă de 30 – 40 de ani putem avea o
scădere masivă a populaţiei României, în jur de 14 milioane, 15 milioane de
persoane, dacă se menţine acelaşi trend.
Declaraţiile au fost
prilejuite de lansarea anuarului demografic al României, document care conţine
date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală
şi migratorie.
În ultimii 25 de ani,
după căderea dictaturii comuniste, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane la
19,9. Au contribuit la acestea atât abrogarea legii, profund impopulare în
epocă, prin care avorturile erau interzise, cât şi deschiderea frontierelor,
până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de
cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia
migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni
decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea
populaţiei, fiindcă au imigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34
de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.
În plus, în mai
puţin de o jumătate de secol aproape că s-a dublat procentul persoanelor mai în
vârstă de 65 de ani, care a ajuns la peste 15% din totalul populaţiei. În 1970
copiii cu vârste de sub 15 ani reprezentau peste un sfert din total, iar azi
ponderea lor este de numai 15 procente, ceea ce, avertizează comentatorii, în
câteva decenii ar putea arunca în aer sistemul public de pensii.
