România aprobă aderarea Finlandei şi Suediei la NATO
România e printre primele state membre NATO care ratifică aderarea Suediei şi Finlandei.
Bogdan Matei, 21.07.2022, 11:58
Putin a vrut mai puţin NATO şi va primi mai mult – au constatat comentatorii, amintind că unul dintre pretextele sub care, pe 24 februarie, liderul de la Kremlin a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina a fost dorinţa regimului pro-occidental de la Kiev de a-şi integra ţara în Alianţa Nord-Atlantică. Urmarea e că NATO e pe cale să se extindă în Penisula Scandinavă.
Încă de anul trecut, când puţini credeau că Putin va ataca, Finlanda şi Suedia au respins orice amestec rusesc în deciziile lor suverane legate de eventuala aderare la NATO. Suedia n-a mai purtat un război de secole şi ţinea mult la profilul său de actor internaţional eminamente paşnic. Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO.
O astfel de finlandizare” a Ucrainei şi-ar fi dorit, cred analiştii, preşedintele rus. Or, tocmai invadarea Ucrainei a determinat opinia publică și clasa politică din cele două țări scandinave să basculeze de la neutralitate la atlantism şi să ceară admiterea în NATO.
Deşi aflat în vacanţă, parlamentul bicameral de la Bucureşti s-a întrunit, miercuri, în sesiune extraordinară şi a ratificat, cu o majoritate copleşitoare, aderarea Suediei şi Finlandei. România e printre primele ţări membre ale Alianţei care întreprind acest demers. Toate grupurile parlamentare au votat pentru, reprezentanţii tuturor partidelor subliniind că este un demers necesar în actualul context global de securitate, grav afectat de războiul din Ucraina, şi o dovadă de solidaritate europeană.
Cele 30 de state membre ale NATO au declanșat, pe 5 iulie, la Bruxelles, procesul de ratificare a aderării Finlandei şi Suediei. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea atunci că aceasta e un moment cu adevărat istoric, iar NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic. Turcia este singura ţară din Alianţă care a condiţionat ratificarea de angajamentele guvernelor de la Helsinki și Stockholm privind combaterea terorismului kurd.
Protocolul semnat în capitala belgiană permite participarea Finlandei şi Suediei la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor. Articolul 5 se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare de către parlamentele tuturor țărilor membre.
Acest proces, apreciază experții, ar putea dura un an. 21 dintre cei 30 de membri ai NATO fac parte şi din Uniunea Europeană. După admiterea Suediei și Finlandei, în afara Alianţei vor rămâne doar Austria, Cipru, Irlanda și Malta.