Revoluţia română anticomunistă

Pe 20 decembrie 1989, Timişoara devenea primul oraş liber de comunism din România. Ulterior, revolta începută în acest oraş s-a extins în toată ţara.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Mihai Pelin, 20.12.2016, 13:00

S-au împlinit 27 de ani de când românii şi-au
câştigat în stradă libertatea, dându-şi viaţa pentru a înlătura regimul totalitar
ilegal şi criminal instalat după război.

În decembrie 1989, în România, au
murit peste 1.000 de oameni, iar cel puţin 3.000 au fost răniţi. Revolta
a început la Timisoara, unde a izbucnit un protest spontan, ca răspuns
la încercarea regimului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Acesta
făcuse comentarii critice la adresa regimului în presa internaţională, traduse,
în registrul specific epocii, prin incitare la dezbinare etnică. Oamenii s-au
adunat în jurul casei sale după ce au vazut în demersul autorităţilor comuniste
o nouă încercare de restrângere a libertăţii religioase. Pe 17 decembrie,
protestul s-a extins în centrul oraşului, devenit scena principală a
scandărilor anti-comuniste, de neconceput în acele vremuri.

Confruntate cu o
situatie fără precedent, autoritaţile au dat ordin ca armata să iasă pe strazi,
pline deja de oamenii omniprezentei Securităţi – temuta poliţie politică a
regimului. A urmat o intervenţie brutală şi zeci de persoane au fost ucise.
Pentru a şterge complet urmele represiunii violente, cadavre au fost luate de
la morga spitalului şi duse la Bucuresti, unde au fost arse într-un crematoriu,
iar cenuşa aruncată într-o gură de canal din apropiere, în cadrul operaţiunii
denumită simbolic Trandafirul.

Totuşi, protestele au
continuat până pe 20 decembrie, când armata a fraternizat cu manifestanţii şi s-a întors în cazărmi,
cei arestaţi au fost eliberaţi, iar de la balconul Operei, Timişoara s-a
declarat primul oraş liber de comunism.

A doua zi, revolta anticomunistă s-a extins şi la Bucureşti şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga
dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena. Ulterior, ei au fost
prinşi şi executaţi chiar în ziua de Crăciun, după o judecată sumară.

La mai
bine de un sfert de veac de la acele evenimente, oamenii vor să afle cine sunt
responsabilii crimelor de atunci. Clasat
iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au
constatat superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. Procurorii militari
au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni
contra umanităţii. Magistraţii arată că pentru păstrarea puterii, noua
conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv
lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane. Prin dezinformările şi
manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, s-a creat aparenţa
unui război civil, precizează ei. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de
ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi
miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop preluarea
puterii şi legitimarea noilor lideri, spun procurorii. Vinovaţii încă sunt
căutaţi şi ei urmează să fie pedepsiţi, dacă vor fi găsiţi.