Republica Moldova, între Est şi Vest

În România, în Republica Moldova şi în comunităţile româneşti din diaspora se celebrează 101 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria.

Bogdan Matei, 27.03.2019, 12:20

Pe 27 martie 1918, spre sfârşitul Primului Război
Mondial, pe fondul disoluţiei imperiului ţarist, Sfatul Ţării, organismul
legislativ din Basarabia, a votat unirea acestei provincii majoritar româneşti
cu Patria Mamă. A fost primul act al constituirii statului naţional unitar
român, proces care, la sfârşitul aceluiaşi an, avea să se încheie prin intrarea
sub autoritatea Bucureştiului a Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi
Crişanei, aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic.

Departe de a fi euforice, ceremoniile consacrate Basarabiei au un caracter mai
curând evocator şi nu sunt lipsite de tristeţe. Unirea n-a durat decât 22 de
ani. În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, Moscova lui Stalin a anexat atât
Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent,
fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina. Sute de mii de basarabeni s-au
refugiat, atunci, în România micşorată, alte zeci de mii au fost deportaţi în
Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus colonişti recrutaţi
din toate ungherele Imperiului.

Independentă din 1991, republica de astăzi nu este Basarabia din 1918,
nici în ceea ce priveşte componenţa naţională, nici ca teritoriu şi frontiere. Republica Moldova este cu mult mai divizată din punct de vedere politic,
administrativ, etnic, lingvistic, religios, decât Basarabia anului 1918 -
sublinia ambasadorul Chişinăului la Bucureşti, Mihai Gribincea. El a avertizat
că urmarea cea mai gravă a jumătăţii de secol de ocupaţie este că, deşi
Republica Moldova a ieşit din Uniunea Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a
ieşit Uniunea Sovietică din Republica Moldova.

Obligaţi să coabiteze, premierul
pro-occidental Pavel Filip, care a definit cele două state drept inimi
gemene, şi preşedintele socialist filorus Igor Dodon, care merge la Moscova mai
des decât în provincie, sunt reprezentativi pentru ruptura politică,
geopolitică şi de valori din societatea basarabeană.

Alegerile parlamentare de
luna trecută n-au decantat un câştigător detaşat, capabil să creeze o nouă
majoritate, ci au certificat aceeaşi fragmentare între oamenii preşedintelui,
cei ai Guvernului şi dreapta pro-europeană. În anii din urmă, în ambele
capitale, zeci de mii de oameni au participat, sub sloganul Basarabia e
România!, la aşa-numitele marşuri unioniste. Erau şi sunt animaţi de
convingerea că pentru Republica Moldova, administrată de o clasă politică
profund coruptă, fragilizată de separatismul prorus din Transnistria şi
pe care toate clasamentele de specialitate o califică drept cel mai sărac stat
european, unica soluţie e Unirea cu o Românie membră a UE şi NATO, cu un stat
de drept funcţional şi în care PIB pe cap de locuitor e, potrivit experţilor,
de circa 20 de ori mai mare.