Republica Moldova – 26 de ani de independenţă
Dilemele identitare şi confuzia geopolitică domnesc, în continuare, la Chişinău, chiar după 26 de ani de când Republica Moldova şi-a proclamat independenţa.
Bogdan Matei, 28.08.2017, 12:00
Pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic
de la Moscova, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de
manifestanţi, a votat declaraţia de independenţă faţă de muribunda Uniune
Sovietică a republicii constituite pe teritorii româneşti răsăritene anexate de
Stalin în 1940. În aceeaşi zi, România era prima ţară din lume care recunoştea
statalitatea noului său vecin. Ulterior, Bucureştiul a fost cel mai energic şi
consecvent susţinător al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi integrării
europene a Republicii Moldova. Şi duminică, ministerul
de Externe de la Bucureşti a reiterat că România va rămâne
alături de Republica Moldova şi de toti cetăţenii acesteia, pe drumul spre
integrarea europeană.
La rându-i, ambasadorul român la Chişinău, Daniel Ioniţă,
s-a declarat convins, într-un interviu acordat corepondenţilor Radio România,
că obiectivul integrării europene poate fi atins.
Nu este uşor să ajungi în Uniunea Europeană – şi-a avertizat el interlocutorii
-, dar, în acelaşi timp, drumul în sine reprezintă o excelentă oportunitate
pentru a parcurge un set concret de reforme. Iar la capătul acestui drum, a mai
spus diplomatul român, pe lângă stabilitatea, predictibilitatea şi securitatea
oferite de apartenenţa la un grup select, toţi cetăţenii Republicii Moldova vor
avea posibilitatea să trăiască mai bine. Deja, după încheierea, în 2014, a acordurilor de
asociere şi liber-schimb dintre Chişinău şi Bruxelles, cetăţenii moldoveni pot
circula fără vize în Uniune, iar firmele lor pot exporta pe piaţa comunitară în
condiţii foarte avantajoase.
Declarativ pro-occidental, Guvernul de coaliţie
condus de democratul Pavel Filip rămâne un promotor al apropierii de UE, dar
preşedinteIe socialist filorus Igor Dodon, virulent românofob şi antioccidental,
doreşte revenirea republicii pe orbita Moscovei. Fiecare
dintre ei susţinuţi de circa
jumătate din electorat, Filip şi
Dodon sunt reprezentativi pentru ruptura politică, geopolitică şi de valori
din societate. Cauzele acesteia sunt dureroase şi adânci. În momentul anexiunii staliniste, sute
de mii de etnici români s-au refugiat în ţara micşorată, alte zeci de mii au
fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus
colonişti recrutaţi din toate ungherele imperiului. De altfel, însuşi ambasadorul
Chişinăului în România, Mihai Gribincea, avertiza că republica de astăzi, cu mult mai divizată din
punct de vedere politic, administrativ, etnic, lingvistic, religios, nu mai
este provincia românească din interbelic. Urmarea cea mai gravă a jumătăţii de
secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova a ieşit din Uniunea
Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică din Republica
Moldova – a conchis ambasadorul.