Relaţiile româno-lituaniene

Raporturile bilaterale, dosarul migraţiei şi apropiatul summit NATO de la Varşovia au dominat agenda discuţiilor pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a purtat la Vilnius cu omoloaga sa lituaniana, Dalia Grybauskaite.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 19.05.2016, 12:59

Aflat
în Lituania în premieră, după învestirea ca şef al statului acum un an şi
jumătate, preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat, după discuţiile cu omoloaga
sa, Dalia Grybauskaite, că Bucureştiul şi Vilniusul au un parteneriat puternic,
au interese, viziuni şi valori comune.

Asemenea celor mai multe state membre UE
şi NATO din estul şi centrul continentului – Polonia, Slovacia, Ungaria,
Bulgaria -, România şi Lituania au poziţii similare referitoare la migraţie, în
sensul că Europa trebuie să-şi protejeze frontierele. Neavând, în trecut,
colonii peste mări, de unde să vină în metropolă comunităţi însemnate de
extra-europeni, popoarele din Est nu au, spre deosebire de cele apusene, nici
experienţa coexistenţei cu populaţii complet diferite lingvistic, cultural şi
religios. De aici şi reticenţa faţă de ideea de a prelua, intempestiv, mii de
oameni veniţi din Africa sau Orientul Mijlociu.

Preşedintele Iohannis şi-a
reiterat la Vilnius pledoaria pentru soluţii proactive, care să stopeze exodul
încă din ţările de origine, şi a respins, din nou, ideea sancţiunilor contra
statelor europene care nu sunt de acord să găzduiască migranţi după cotele
obligatorii fixate la Bruxelles.

Şi agenda Summitului NATO de luna viitoare a
fost analizată în detaliu, la Vilnius, de preşedinţii român şi lituanian, care
au spus că aşteaptă decizii prin care să fie întărită securitatea regională.
Legitimă, îngrijorarea celor două ţari faţă de agresivitatea crescândă a Rusiei
e alimentată tot de istorie. Întâi sub ţari, apoi sub bolşevici, Lituania a
suportat secole de ocupaţie rusească, iar România a fost ţinta a 12 invazii
pustiitoare.

Potrivit trimisului Radio România, Iohannis a subliniat că România
îşi doreşte o prezenţă aliată cu rol de descurajare, desfăşurată în mod
echilibrat pe întregul flanc estic al NATO. Pe de altă parte, el a apreciat că
protestele şi ameninţările Moscovei după recenta inaugurare a scutului american
antirachetă de la Deveselu sunt exerciţii pur retorice.

Klaus
Iohannis: Faptul că acum există o retorică rusească care acuză NATO, acuză
România pentru inaugurarea facilităţii de la Deveselu face parte din strategia
de comunicare elaborată în Rusia şi care are o anumită tendinţă de a arăta că
lucrurile sunt îndreptate împotriva Rusiei. Scutul din care face parte Deveselu
nu este o structură îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am mai spus
şi-l vom spune în continuare din simplul motiv că aşa este.

Doamna Grybauskaite a subliniat, la rândul său,
că apărarea statelor membre este însăşi esenţa misiunii NATO. Ea a salutat
dislocarea sistemului antirachetă în România şi a precizat că Lituania sprijină
astfel de iniţiative.