Referendum pentru Europa în Republica Moldova
Maia Sandu va candida pentru un nou mandat în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova și a decis să organizeze un referendum, în toamna viitoare, pentru ca cetăţenii să se exprime asupra viitorului european al ţării.
Mihai Pelin, 27.12.2023, 11:21
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat în 2024 şi s-a angajat să îndeplinească misiunea de integrare europeană. După preluarea mandatului în 2020, ea a cerut Parlamentului să organizeze un referendum pentru aderarea la UE. În cei trei ani de mandat, am reuşit împreună cu cetăţenii să menţinem pacea acasă, să consolidăm independenţa ţării, avem un Guvern şi am început negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Viitorul nostru este în familia europeană şi este necesar să spunem clar întregii ţări ce cale alegem pentru Republica Moldova. Cer parlamentului să iniţieze organizarea unui referendum în toamna anului viitor, în care votul cetăţenilor va fi decisiv – a subliniat Maia Sandu. Chişinăul va trebui să facă mulţi paşi importanţi în cadrul misiunii sale de integrare europeană, a adăugat ea şi a dat asigurări că este pregătită să continue pe această cale.
Ar fi a treia oară când Maia Sandu candidează la președinție, după ce a fost înfrântă de socialistul pro-rus Igor Dodon în 2016 și și-a luat revanșa, într-o victorie răsunătoare contra lui în 2020. Amintim că, în 2020, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), prooccidental, Maia Sandu, a devenit preşedinte al Republicii Moldova. Un an mai târziu, forţa politică a reuşit să obţină majoritatea în Parlament după alegeri anticipate şi să-şi intensifice politica de apropiere de UE şi de SUA.
În 2022, Republica Moldova a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE împreună cu Ucraina. În 2023, liderii europeni au decis, la 14 decembrie, că negocierile cu R. Moldova trebuie să înceapă, urmând ca între timp să aibă loc o nouă evaluare din partea Comisiei Europene în luna martie 2024.
În timpul conflictului ucrainean, Chişinăul a început să vorbească despre ameninţarea rusă şi să reducă relaţiile cu CSI. În special, în luna mai, Maia Sandu a acuzat Moscova că a încercat să răstoarne autorităţile de la Chișinău. În acelaşi timp, opoziţia, inclusiv Partidul Socialist al fostului preşedinte Igor Dodon, consideră că actuala conducere a statului acţionează la ordinul curatorilor occidentali.
În 1991 Moldova își declara independenţa faţă de Uniunea Sovietică, iar România a fost primul stat care a recunoscut-o. Un an mai târziu, regiunea separatistăTransnistria, situată între Nistru și Ucraina, a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor de la Chișinău după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti. Militari ruși încă s-ar mai afla în Transnistria, care functioneaza aproape ca un stat de sine-statator, cu un teritoriu de circa 4.100 kmp (cat un judet din România) și populatie pro-rusă de jumatate de milion de oameni. Transnistria are propria moneda, propriile pașapoarte și placute auto de înmatriculare specifice, chiar dacă nu este recunoscută de comunitatea internațională.