Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal
O serie de modificari operate in Codul Penal au starnit comentarii negative in tara si in strainatate.
Valentin Țigău, 12.12.2013, 12:09
Modificarile aduse, marti, de parlamentarii romani Codului Penal suscita o serie de reactii interne si internationale, cele mai multe cu caracter critic.
Intre schimbarile operate in lege se numara excluderea sefului statului, a parlamentarilor si a celor care exercita profesii liberale din categoria functionarilor publici. Acestia nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.
Chiar daca in numeroase state cu traditie democratica, parlamentarii nu sunt functionari publici, in cazul Romaniei care intampina dificultati in recunoasterea, la nivelul UE, a progreselor in domeniul reformei justitiei si a eradicarii coruptiei, scoaterea lor din randul functionarilor publici ridica o serie de intrebari. Exista temeri ca activitatea DNA si a ANI, principalele organisme de urmarire a delictelor din sfera publica, va fi franata.
Criticand modificarile la Codul Penal, facute fara dezbatere publica, preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia că România a ratat şansa de a intra în spaţiul Schengen, întrucât raportul din ianuarie al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei va fi unul negativ, din cauza schimbarilor introduse in lege.
Reactiilor critice interne li se adauga unele din strainatate. Purtătorul de cuvânt al executivului european, Mark Gray, a reafirmat poziţia Comisei în privinţa regulilor legate de corupţie şi conflictul de interese pe care orice demnitar trebuie să le respecte. În aceste cazuri, a precizat Gray, este obligatorie respectarea principiului potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii.
La rândul său, Ambasada americană la Bucureşti susţine că amendamentele la Codul penal sunt un pas înapoi pentru România, iar acţiunea parlamentului este un semnal descurajator pentru investitori, afectand negativ economia ţării.
Şi ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, se declară îngrijorat. El consideră că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că e important să fie sprijinite, inclusiv de politicieni.
Misiunile diplomatice ale Germaniei si Olandei au facut cunoscut, si ele, ca urmaresc cu ingrijorare amendamentele aduse Codului Penal, afirmand ca activitatea institutiilor care protejeaza statul de drept trebuie sa se desfasoare fara presiune politica.