Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

Autorităţile române condamnă categoric atentatele teroriste comise, marţi, în Belgia.

Bogdan Matei, 23.03.2016, 13:30

Sharm
el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako, San Bernardino, Ankara – în mai puţin de
jumătate de an, jihadiştii au lovit pe patru continente şi au lăsat în urma lor
sute de morţi.

Marţi, a fost însângerat şi Bruxellesul, capitala administrativă
a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO. În noiembrie, când, de teama unor
astfel de atacuri, responsabilii belgieni instituiseră alertă teroristă maximă
şi scoseseră armata cu vechicule blindate pe străzi, voci calificate atunci
drept alarmiste prevesteau că e o doar o chestiune de timp până când oraşul va
fi fi lovit. Tot atunci, presa din ţările vecine acuza autorităţile belgiene că
ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea, în de acum celebrul Molenbeek, a
unui adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
religios fervoarea ucigaşă se aflau, deja, în inima continentului, iar
analiştii avertizau asupra riscurilor
unei aşa-numite primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spuneau
că este mai vulnerabilă decât oricând. Carnagiul de marţi a validat tragic
toate aceste pronosticuri. Durerea, stupoarea, indignarea au cuprins, din nou, întreaga lume civilizată.

Aliată a Belgiei în NATO, parteneră în Uniunea Europeană, colegă în mişcarea
francofonă, România n-a făcut excepţie. Peste 30 de mii de cetăţeni români
locuiesc în Bruxelles şi împrejurimi şi cel puţin patru dintre aceştia au fost
răniţi în exploziile de la aeroportul şi staţia de metrou lovite de asasini.
Terorismul poate fi combătut cu dorinţa de pace şi solidaritate – a afirmat
preşedintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită în Turcia: Acestor
atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de
colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne
confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii.

O
celulă de criză a ministerului român de Externe e în legătură permanentă cu
autorităţile din capitala belgiană, iar o echipă consulară mobilă a plecat la
Bruxelles pentru a întări echipa ambasadei. Ministrul
Lazăr Comănescu a anunţat că România este gata să ajute Belgia şi a
insistat pe nevoia de solidaritate în Uniunea Europeană.

La Bucureşti,
Jandarmeria a desfăşurat efective suplimentare în aeroporturi şi la sediile
reprezentanţelor diplomatice, deşi nivelul de alertă teroristă nu a fost
modificat.

Directorul Servicului
Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a precizat, într-o declaraţie de presă, că
nu există informaţii care să ducă la o legătură directă între atentatele din
Bruxelles şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României. Dar a şi
avertizat că situaţia din Belgia nu are cum să nu-i afecteze pe români, fiindcă
terorismul a devenit un flagel global.

Preşedintele comisiei parlamentare de
control asupra SRI, Georgian Pop, a afirmat, la rându-i: Din
nefericire, ne aflăm într-o menghină foarte complicată. În vestul României,
Bruxelles, dar şi Paris, la fel în estul României, Ankara, Istanbul, nu au fost
eveniment izolate, au fost atentate programate şi executate în cascadă. În
momentul de faţă, în România, SRI-ul în principal şi sistemul de prevenţie
antiteroristă au reuşit să menţină nivelul la albastru-precaut, ceea ce
înseamnă un nivel relativ scăzut. Menţinerea acestui nivel înseamnă foarte
multă muncă de prevenţie.

Ani buni locuitor al Bruxellesului, ca fost
comisar european pentru Agricultură şi, ulterior, consilier al preşedintelui
Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloş şi-a exprimat întreaga compasiune
faţă de victimele atentatelor şi a transmis toată susţinerea din partea
Guvernului României pentru autorităţile belgiene.