Radio România Chişinău – 10 ani de la înfiinţare (documentar)
La 1 decembrie 2021, de Ziua Naţională a României, se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea postului Radio România Chişinău.
Răzvan Moceanu, 30.11.2021, 10:37
La 1 decembrie 2021, de Ziua Naţională a României, se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea postului Radio România Chişinău, de către Radio România, post care este continuatorul de drept al Radio Basarabia.
Sovieticii aveau postul de radio Tiraspol, care îşi începuse emisia la 30 octombrie 1930, al cărui scop principal îl constituia propaganda sovietică şi antiromânească spre Moldova dintre Prut şi Nistru. Având în vedere faptul că în Basarabia audienţa Radio Bucureşti era destul de slabă, Guvernul român şi Marele Stat Major al Armatei au solicitat participarea radiofoniei româneşti la contracararea propagandei ruseşti bolşevice din Basarabia, încă din anul 1930 apărând o primă posibilă soluţie, anume transformarea postului T.F.T. de 100 de waţi al Aviaţiei Civile din Chişinău, pentru a emite pe o lungime de undă cuprinsă între 800 şi 1.400 metri. După studii aprofundate, soluţia nu s-a dovedit viabilă.
În anul 1933, s-a ţinut la Lucerna o conferinţă a radiodifuziunii europene la care delegaţii noştri au reuşit să obţină cu multă greutate unda lungă de 1875 metri. Această lungime de undă era absolut necesară pentru a deservi tot cuprinsul ţării cu un post central de mare putere.
Conferinţa de la Lucerna a pus însă condiţia de a o ocupa înainte de 15 ianuarie 1934. La 30 septembrie 1933, Societatea de Radiodifuziune a comandat un post de 20 kW, la Compania Marconi din Londra. Postul a fost construit, adus din Anglia şi pus în funcţiune în timp record, înainte de data limită. Postul de 20 kW a funcţionat la Bod-Braşov până la 25 decembrie 1935, când s-a pus în funcţiune postul cel mare de 150 kW.
În anul 1936, a fost construită, tot la Tiraspol, noua staţie de emisie, Maxim Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare de teritoriului Basarabiei.
Inaugurarea postului naţional de radio România-Bod” şi activitatea acestuia nu au putut rezolva, aşa cum se spera, ansamblul problemelor privind recepţia posturilor româneşti, mai ales în zonele limitrofe ale ţării, în care erau recepţionate, şi încă în condiţii foarte bune, posturile maghiare, sovietice sau bulgare, care difuzau emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţinut antiromânesc.
Soluţia propusă de Gh. Ciolac, privind înfiinţarea postului de la Chişinău şi a studiourilor din Iaşi şi Chişinău, legate prin fir aerian, a fost susţinută de St. Şoimescu, P. Şeicaru, Dragomir Hurmuzescu şi aprobată în unanimitate de Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune. Numele ales pentru noul post era Radio „Basarabia” şi urma să emită pe 241,9 metri lungime de undă.
Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Puşkin (Auditoriul Puşchin”) din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chişinău. Clădirea „Auditoriului Puşkin” nu dispunea de amenajările necesare instalării unui post de radioemisie. În 23 noiembrie 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Puşkin. Suprafaţa construcţiei era de circa 1100 mp. Pe parcursul anului 1938, cea mai importantă realizare a Radiodifuziunii a fost terminarea lucrărilor de construcţie şi instalarea a noului transmiţător de la Chişinău. Clădirea postului Radio Basarabia a fost complet terminată, iar cele trei studiouri pe care le adăpostea au fost tratate acustic, măsurătorile făcute arătând rezultate foarte bune. Totodată s-a comandat întreaga aparatură necesară studiourilor şi a fost adus la Chişinău postul emiţător de 20 kW de la Bod. Realizarea postului Radio Basarabia a însemnat transformarea postului de 20 de kW pentru a putea emite pe noua lungime de undă şi instalarea la Chişinău de către reprezentanţii firmei „Marconi”. Emiţătorul de 20 kW a devenit cel mai bun din ţară datorită antenei moderne anti-fading care reducea radiaţia şi favoriza propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafaţa solului. Astfel s-a schimbat lungimea de undă de la 1875 metri la 212 metri, aducând toate modificările detaliate legate de această schimbare, s-au modificat alimentarea, sistemul de răcire, s-au introdus dispozitive de siguranţă şi s-au schimbat toate piesele care dădeau semne de uzură.
În primele zile ale lunii iunie 1939, au început emisiunile experimentale ale Radio Basarabia, pe lungimea de undă de 212,6 metri, zilnic între orele 21:00 şi 23:00, măsurătorile efectuate după montarea postului demonstrând că postul acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa.
Radio Basarabia, pe frontispiciu se numea astfel, dar toată lumea îi spunea Radio Chișinău”, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, fiind primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Programul postului era difuzat, în primă fază, între orele 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, fiind compus, în întregime, din emisiuni muzicale şi din radiojurnale în limbile română şi rusă. După câteva luni, la 4 februarie 1940, emisia a fost extinsă între orele 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.
La 9 noiembrie 1939, profesorul Dragomir Hurmuzescu declara că: “Echiparea postului național de 150 kW de la Bod ne-a ridicat și mai mult situația noastră în Radiodifuziunea mondială în acest colț al Europei, unde am fost până acum un an singurul mare post de emisiune pe unde lungi, menit a deservi cu unda directă întreg teritoriul țării. Experiența însă a dovedit că sunt încă părți din țară unde emisiunile postului național nu sunt destul de clare. Pentru a completa aceste lipsuri, Societatea Română de Radiodifuziune a instalat un nou emițător de 20 kW la Chișinău și va instala altul de aceeași putere la Timișoara”.
Radio Basarabia era un post regional şi ca atare trebuia să emită programe locale, pentru care avea dealtfel excelentele studiouri de care am vorbit. Dar emisiunile locale se completau cu retransmisii din Bucureşti, ori de câte ori se producea un eveniment excepţional sau se emitea un program deosebit.
Programele locale au pus în valoare toate elementele de elită din Chişinău, literaţi, artişti, instrumentalişti, dându-se un impuls remarcabil vieţii culturale din oraş, atât în rândul ascultătorilor cât şi în rândul celor invitaţi să apară în faţa microfonului. Pentru a da un exemplu edificator, datorită Radiodifuziunii, Chişinăul aproape că a avut o orchestră permanentă, doar evenimentele tragice care au marcat destinul postului făcând ca acest proiect să nu fie dus la îndeplinire.
Ocupaţia sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940 a însemnat preluarea postului de către puterea sovietică, o parte din personal şi arhiva au fost retrase la Huşi, iar mai apoi la Iaşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw.
La 25 iunie 1941, sovieticii ordonă crearea unor batalioane de distrugere” ale NKVD-ului, care aveau misiunea să lupte cu trupele de paraşutişti şi cu diversioniştii inamicului, pentru Chişinău fiind detaşaţi 480 de comunişti loiali regimului sovietic, aflaţi sub conducerea comisarului I. A. Muhin. În iulie 1941, devenise clar că misiunea acestora nu se îndrepta doar împotriva unor persoane, ci avea ca scop distrugerea, în totalitate a multor clădiri importante din oraş, conform devizei Toate bunurile de preţ care nu pot fi evacuate, trebuie, obligatoriu distruse”.
Sovieticii au executat prin mitraliere personalul găsit la Radio Basarabia, fără judecată, fiind etichetaţi drept trădători şi agenţi ai imperialismului românesc”, cadavrele lor fiind găsite într-un puţ părăsit din curtea postului, apoi au aruncat în aer clădirea postului, inclusiv antena.
După Radio Basarabia, şi având în vedere că în Bucovina reţeaua radiofonică nu era suficientă, iar construirea unui post de radio-emisie aici nu era posibilă, din cauza lipsei resurselor financiare, noua strategie a Radiodifuziunii se reorienta către crearea unui nou post de radio în zona Moldovei. În anul 1941, ing. Emil Petraşcu are meritul de a fi propus, alături de Alexandru Hodoş, instalarea la Iaşi a unui post de 5 kW, produs de o firmă italiană. La 2 noiembrie 1941, într-o zi de duminică, răsunau – pentru prima dată în eter – cuvintele Aici Radio Moldova”, pe frecvenţa de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de Petre P. Andrei, cel care, timp de mulţi ani, a fost crainicul postului.
La doar câteva luni distanţă de la bombardarea Radio Basarabia, Radio Iaşi prelua din emisia strategică pentru această zonă, rămânând, ca proiect, după ce situaţia va reveni la normal, ca la Chişinău să fie amplasat un emiţător nou cu o putere de 60 kw, însă ideea nu s-a nematerializat.
70 de ani mai târziu, presa de limbă română la Chișinău continua să rămână aproape un imperativ strategic, media de limbă rusă sau cu sprijin de la Moscova fiind în continuare dominantă, cu anumite influenţe antiromânești. Şi aceasta se petrecea nu doar la Tiraspol, ci și la Chișinău, influenţa rusă fiind direcţionată mai ales împotriva opțiunilor euro-atlantice, atitudinilor pro-europene sau intereselor economice.
În anul 2009, Societatea Română de Radiodifuziune denunţa deciziile arbitrare ale regimului de la Chişinău de încălcare a dreptului la liberă circulaţie, garantat de legislaţia europeană şi a dreptului exercitării profesiei de jurnalist după alegerile de la 5 aprilie 2009. În aceste condiţii, e lesne de înţeles de ce Radiodifuziunea Română a făcut demersuri pentru instalarea unui post teritorial, la Chişinău.
Decizia Consiliului de Administraţie al Radio România din 5 mai 2011 a stabilit termenii acordului de principiu asupra denumirii viitorului post, Radio Chişinău”, precum şi termenii de principiu asupra lansării acestui post de radio. A fost achiziţionat, mai întâi, pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM, cu frecvenţe în oraşe precum Chişinău, Cahul, Briceni, Edineţ, Ungheni, Tighina şi Drochia, acesta fiind lansat la 21 iulie 2011, în parteneriat cu SRR. Ascultaţi un spot audio de lansare a Radio Chişinău, din 2011.
În semestrul II al anului 2011, a fost constituit fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio România, ce redau marile voci ale culturii române.
La 2 noiembrie 2011, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune a aprobat, cu ocazia aniversării celor 83 de ani ai Radio România, înfiinţarea postului Radio Chişinău. Decizia Consiliului de Administraţie din 23 noiembrie 2011 a stabilit numirea şi acordarea mandatului unor reprezentanţi ai SRR în organismele decizionale ale Radio Chişinău. Imnul Radio Chişinău a fost compus de celebtra trupă „Taxi”.
Doamna Maria Ţoghină a fost Preşedintele Radio România în momentul în care a apărut ideea de transmite emisiuni Radio România peste Prut sau de a înfiinţa un post de radio al Radio România în Republica Moldova. La 1 Decembrie 2011 postul Radio Chişinău a început să emită. Am rugat-o să ne povestească pe scurt cum a apărut proiectul şi cum a fost construit.
La 1 decembrie 2011 – dată simbolică pentru neamul românesc, îşi începea emisia Radio Chişinău, subintitulat Arena Oamenilor Liberi”, ca post privat care acoperea aproximativ 80% din populaţia Republicii Moldova, şi care urma să se afle în proprietatea unui post public, Radio România. Radio Chișinău emite pe 70% din suprafața Republicii Moldova și poate fi ascultat pe unde scurte FM – 89.6 în Chișinău, 93.8 în Ungheni, 106.1 la Tighina, 93.3 în Cahul, 104.6 la Edineț, 102.6 în Briceni și 107.1 la Drochia și online pe www.radiochisinau.md.
Dl. Demeter András István a fost Preşedintele Radio România în momentul în care Radio Chişinu a început să emită, acum 10 ani. L-am rugat să ne povestească pe scurt cum a reuşit finalizarea acestui proiect instituţional complex şi dificil.
Radio Chişinău funcţionează pe o piaţă media în care posturile de radio care emit în limba rusă au o pondere foarte importantă. Acestora li se adaugă cele care emit şi în limba română. Cea mai mare concentrare a surselor radio se află în Chişinău.
Iată cum a început totul în echipa Radio România Chişinău!
