Puncte de vedere privind Legea educaţiei
Preşedinţia critică modificările legislative care prevăd reducerea numărului de ore în învăţământul preuniversitar românesc.
Roxana Vasile, 04.01.2019, 12:15
Cei care au visat la o coabitare liniştită între președintele de dreapta şi Guvernul de stânga de la Bucureşti și-au văzut, și în 2018, speranțele spulberate. Cum 2019 este dublu-electoral – vor fi atât europarlamentare, cât mai ales prezidenţiale – nimeni nu îşi face măcar iluzia că ostilităţile vor înceta. Dimpotrivă! Primul episod al confruntării dintre Palate a avut loc chiar în primele zile ale Noului An. Consilierul de stat Ligia Deca a explicat, joi, în numele lui Klaus Iohannis, de ce preşedintele ţării a decis să retrimită în Parlament spre reexaminare – potrivit unei practici deja recurente – modificările legislative care prevăd reducerea numărului de ore în învăţământul preuniversitar.
În baza acestor modificări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru ar urma să fie, în medie, de 20 pe săptămână la învăţământul primar, 25 la cel gimnazial şi 30 de ore la învăţământul liceal. Potrivit consilierului Ligia Deca, actul normativ, care a fost adoptat fără o analiză de impact, riscă să producă efecte negative asupra comunităţii şcolare. Aceasta a vorbit de reducerea ‘din pix’ a numărului de ore, de un proces ‘făcut în grabă, pe genunchi’, precum şi de lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României.
Ligia Deca: “Reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învăţământ. Mai exact, proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea Educaţiei Naţionale, fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal. Legea, de asemenea, nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul în care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale.”
Răspunzând criticilor, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că este dreptul preşedintelui de a cere reexaminarea legii. Ea a precizat şi că există un ordin al ministrului Sănătăţii care recomandă numărul de ore, iar când s-a făcut legea din Învăţământ, s-a ţinut cont de limita maximă, nu de cea minimă.
Să spunem că, de ani de zile, Educaţia face obiectul încercărilor mai mult sau mai puţin reuşite de reformare ale celor care s-au perindat la conducerea sectorului. În 2014, când a devenit preşedinte al ţării, însuşi Klaus Iohannis, cadru didactic, a promis o strategie: ‘România educată’. A fost lansată în dezbatere publică la finele anului trecut, adică abia după patru ani de mandat, nu înainte a trece prin furcile caudine ale criticilor. Este atât de vagă, încât nu va produce niciun fel de soluție concretă – au spus aceştia, în opinia lor strategia urmând să fie utilizată, în 2019, ca temă electorală și, ca atare, să fie extrem de politizată.
România traversează un context mai degrabă plin de zgomote, decât de soluții – au conchis criticii, care zugrăvesc, în fapt, mediul politico-social ori de câte ori au existat tentative de schimbare în bine a Învăţământului, sortite adesea eşecului.
