Punct final în adoptarea Legii carantinei şi izolării
Plenul Senatului de la Bucureşti a adoptat, în calitate de for decizional, controversata lege privind carantina şi izolarea.
Roxana Vasile, 17.07.2020, 11:50
Odată cu votul de joi seară de la Senat, în calitate de Cameră decizională, Parlamentul de la București a adoptat controversatul proiect de lege privind carantina şi izolarea. Un istoric se impune! Pe 25 iunie, Curtea Constituțională a României declara că izolarea la domiciliu, carantina și internarea nu pot fi impuse prin ordin de ministru, fără valoare de lege, așa cum se întâmplase până atunci, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus, aceasta reprezentând o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale. Judecătorii constituționali veneau și cu o soluție – o lege care să stipuleze clar măsurile restrictive.
Pe 6 iulie, Guvernul liberal adopta un proiect de act normativ destinat combaterii pandemiei de Covid-19, dar aplicabil și în alte situații de risc epidemiologic. Documentul a ajuns, spre aprobare, în Parlament, unde – la solicitările repetate ale președintelui țării, Klaus Iohannis, ale premierului Ludovic Orban sau ale secretarului de stat în MAI, Raed Arafat – ar fi trebuit adoptat în mare viteză, din cauza urgenței sanitare: după decizia CCR, oamenii nu au mai putut fi ținuți în carantină sau izolare, iar cei infectați cu Covid-19 în spitale, altfel decât cu acordul lor. Specialiști, opoziția social-democrată, ONG-uri sau oameni ieșiți în stradă au criticat, însă, aspru proiectul de lege al Executivului, constatând că lăsa loc abuzurilor.
Pe 9 iulie, actul a trecut de Camera Deputaților într-o formă mult modificată, mergând, apoi, la Senat, unde discuțiile s-au concentrat pe drepturi și libertăți fundamentale. Adoptată în seara de 16 iulie, deci după aproape o lună de la decizia Curții Constituționale, legea prevede, între altele, că măsura carantinării se instituie, în baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau într-un spaţiu desemnat de autorităţi. Vor fi supuse acestei decizii persoanele care sosesc din zone cu risc epidemiologic ridicat sau care au intrat în contact direct cu cel puţin un om confirmat a fi infectat.
Izolarea, pe durată limitată, se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne sau simptome sugestive. Proiectul de lege a fost modificat în Parlament în proporţie de 90% faţă de forma trimisă de Guvern. Este o lege de compromis, departe de a fi perfectă, dar care – spun reprezentanții grupurilor parlamentare – oferă cadrul legal necesar sistemului medical. Unii români se tem, însă, că vor fi transformați în ʹsuspecțiʹ a căror soartă va depinde de decizia funcționarilor din direcțiile sanitare.