Protestele din România

Deşi ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare a codurilor Penal şi de Procedură Penală a fost abrogată, în România continuă tensiunile.

Roxana Vasile, 06.02.2017, 12:51

Românii sunt divizaţi! De o parte, sunt cei care au continuat să protesteze faţă de ordonanţa de urgenţă de modificare a codurilor Penal şi de Procedură Penală pe care Guvernul de coaliţie dominat de social-democraţi a adoptat-o pe 31 ianuarie. Sub presiunea străzii, Executivul a abrogat, la acest sfârşit de săptămână, actul normativ, însă protestele au continuat, intrând duminică în a şasea zi consecutiv. Sute de mii de persoane au luat parte la demonstraţiile organizate în toată ţara. Cei mai mulţi s-au adunat în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Cum s-a lăsat seara, din ce în ce mai mulţi oameni au venit cu tobe, vuvuzele, steaguri şi pancarte în faţa sediului Guvernului.

Odată ordonanţa abrogată, ei cer, acum, demisia actualului Cabinet condus de Sorin Grindeanu pentru felul cum a emis-o, adică – spun ei – seara târziu şi fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Cine are încredere în oamenii ăia? Nu mai putem! Sunt compromişi! // Abia au fost alegeri, dar şi-au bătut joc de noi şi de votul nostru. De aia am ieşit în stradă.”

În ţară, cele mai mari prezenţe au fost la Cluj-Napoca şi Sibiu (centru), Timişoara (vest) şi Iaşi (nord-est). Proteste anti-guvernamentale au fost şi în diaspora la Sofia, Bruxelles, Paris, Londra, Amsterdam, Barcelona, Roma sau Madrid. La Budapesta, corespondentul Radio România a stat de vorbă cu unii din cei câţiva zeci de protestatari, în majoritate tineri: “E pe principiul până nu văd, nu cred şi, chiar dacă au publicat-o în Monitorul Oficial, nu înseamnă că, totuşi, nu o să facă alţi paşi ca să se întâmple ce vor ei. // Nu e suficient pentru mine că s-a abrogat ordonanţa în momentul de faţă, şi, ca restul lumii care înţelege deja procesul, vreau să schimbăm Guvernul.”

De cealaltă parte, sunt susţinătorii Executivului. Aceştia vor ca votul din 11 decembrie, de la legislative, să fie respectat, iar Guvernul abia acum o lună învestit să fie lăsat să îşi facă treaba, în baza programului prezentat în campania electorală. Îi reproşează, în egală măsură, preşedintelui de dreapta Klaus Iohannis, constrâns – prin votul popular – la coabitare, felul în care a mediat între instituţiile statului în chestiunea ordonanţei. De aceea, mai multe mii de oameni s-au adunat duminică, în premieră, în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, pentru a-şi arăta susţinerea pentru Guvernul Grindeanu şi pentru a cere demisia preşedintelui Klaus Iohannis.

“Doresc să îmi respecte votul, să ne respecte pe toţi românii, să fie un preşedinte al tuturor românilor, să-şi iubească ţara aşa cum mi-o iubesc eu, din tot sufletul. // Ne apărăm votul democratic din 11 decembrie. Cei din faţa Palatului Victoria să plece acasă, pentru că ordonanţa s-a abrogat şi dacă nu pleacă ei acasă, nu vom pleca nici noi de aici. // Sunt aici pentru că vreau să îmi manifest dezaprobarea faţă de Iohannis, care este plătit să slujească interesul naţional şi nu interese meschine, personale sau de partid sau Dumnezeu ştie ce alte interese oculte.”

Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că nu îşi va da demisia la presiunea celor ieşiţi în stradă: “Ăsta este jocul democratic şi cred că trebuie să revenim cât se poate de urgent la aceste noţiuni. Modalitatea prin care un guvern poate fi dat jos este prin moţiune de cenzură, pentru că cealaltă, cea prin care mi-aş da eu demisia, nu e posibilă.” Primul-ministru a cerut Ministerului de Justiţie să înceapă urgent dezbateri publice cu partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa de urgenţă abia adoptată şi imediat, apoi, abrogată.

Guvernul le consideră imperios necesare pentru punerea în acord a codurilor Penal şi de Procedură Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale şi cu directive europene. Un proiect de lege rezultat în urma acestor dezbateri publice ar urma să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Între timp, Legislativul se pregăteşte de dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură „Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România”, depusă de partidele de opoziţie PNL şi USR.