Proteste şi dispute privind legislaţia penală
Sute de mii de români au ieşit în stradă, în ţară şi în mari oraşe ale Europei, pentru a protesta împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti.
Corina Cristea, 02.02.2017, 13:00
Decizia
guvernului Grindeanu de a modifica, marţi noapte, prin ordonanţă de urgenţă,
Codul Penal şi Codul de Procedură Penală a generat cele mai ample proteste din
România de după 1989. Peste 150 de mii de persoane s-au adunat în Bucureşti, în
faţa sediului executivului, iar alte circa 150 de mii au protestat pretutindeni
în ţară.
Şi românii din diaspora au ieşit în stradă în multe capitale europene.
La Londra, Paris, Bruxelles sau Roma ei s-au adunat pentru a-şi exprima
solidaritatea cu cei din ţară. Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul
ţării, Zi de zi aici vom fi, Nu scăpaţi, Vă vedem,
Ceausescu n-a murit, este Dragnea travestit!,
– sunt doar câteva dintre sloanurile strigate de protestatari.
Oamenii
sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în
spatele justificărilor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate
basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Noile
prevederi sunt cu dedicaţie, spun ei, lista celor cărora le-ar fi albite
dosarele ca urmare a aplicării noilor prevederi cuprinzând nume sonore,
inclusiv pe cel al liderului PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare şi
anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu.
Supraaglomerarea
închisorilor, care ar putea duce la o penalizare a României, şi armonizarea
legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale – motive invocate de executiv,
sunt considerate doar pretexte care nu justifică graba cu care au fost aduse
modificări de substanţă unor acte normative de o asemenea importanţă.
Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la
definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu. Se stabileşte şi un prag minim de
200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) de la care acesta este faptă penală,
se lărgeşte categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor
referitoare la favorizarea infractorului.
Şeful statului, Klaus Iohannis, a
luat poziţie şi a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil
conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Anterior, şi
Consiliul Superior al Magistraturii a decis să sesizeze Curtea pentru conflict
instituţional între autorităţile statului. Puterea executivă, adică Guvernul,
ar fi încălcat atribuţiile şi prerogativele puterii judecătoreşti, crede CSM.
Opoziţia de dreapta a depus o moţiune de cenzură, intitulată
Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în
România!.