Proteste după modificarea Codului Penal
Recentele modificări pe care parlamentarii le-au adus Codului Penal au scos românii în stradă. Reacţiile, însă, sunt mult mai ample.
Florentin Căpitănescu, 16.12.2013, 12:34
După reacţiile venite pe filieră instituţională, cum ar fi Preşedinţia şi Consiliul Superior al Magistraturii, sau pe coridor diplomatic, prin ambasadele unor state occidentale la Bucureşti, nici strada nu a rămas indiferentă la contoversatele modificări pe care parlamentarii români le-au adus Codului Penal. Circa o mie de persoane s-au adunat, duminică, în centrul Bucureştiului – devenit, în ultimele luni, un magnet al nemulţumirilor populare – , pentru a protesta împotriva noului zid pe care aleşii l-au ridicat între ei şi justiţie.
Cea mai importantă dintre schimbări este aceea că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu mai intră în tagma funcţionarilor publici, aşa că nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asimilate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Deşi adoptarea modificărilor, proces derulat cu o rapiditate ieşită din comun, a provocat indignare publică, parlamentarii, indiferent de coloratura politică, nu contenesc în a-şi apara decizia şi votul. Printre cei mai vocali este deputatul PSD (la guvernare), Eugen Nicolicea:
”Parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici. Aceasta este o afirmaţie falsă. Principala condiţie ca să fii funcţionar public în sensul Codului Penal este aceea de a fi în serviciul unei instituţii publice. Evident că acest lucru nu se întâmplă, chiar dacă Senatul sau Camera Deputaţilor sunt instituţii publice. Parlamentarii nu sunt în serviciul Camerei Deputaţilor, în serviciul Senatului. Sunt consilierii şi staful tehnic şi ceilalţi angajaţi, dar nu parlamentarii, după cum nici preşedintele nu este în serviciul Administraţiei Prezidenţiale”.
Venite pe bandă rulantă, explicaţiile aleşilor nu au găsit, niciunde, un teren fertil. Cu atât mai puţin când vine vorba de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), cărora modificările aduse la Codul Penal le ciuntesc o bună parte din aria de activitate. Cazurile a zeci de parlamentari care au făcut sau fac obiectul unor investigaţii ale ANI şi DNA vorbesc de la sine despre cât de implicate sunt aceste instituţii în lupta cu ilegalităţile aleşilor.
De la şeful statului, Traian Băsescu, la analiştii politici, nu puţini sunt cei care consideră că scoaterea parlamentarilor de sub radarul ANI şi DNA se va traduce printr-o bulină neagră în viitorul raport al Comisiei Europene privind parcursul justiţiei în România. Asta şi pentru că, tradiţional, ANI şi DNA sunt colecţionare de superlative în rapoartele Comisiei.