Propuneri de modificare a Codului Fiscal
Ministrul român al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat schimbări majore în Codul Fiscal pentru 2019. Una din ele vizează sectorul bancar şi a născut, deja, controverse.
Ştefan Stoica, 19.12.2018, 12:33
Printre noile prevederi fiscale anunţate, marţi, de şeful de la Finanţe se numără plafonarea preţului gazelor naturale pentru o perioadă de trei ani şi transformarea contribuţiei la Pilonul 2 de pensii, administrate privat, într-una opţională. Astfel, persoanele care au cotizat minimum 5 ani îşi vor putea retrage, dacă doresc, pensia din Pilonul 2, în schimbul plăţii unui comision de retragere. De anul viitor, comisionul de administrare la Pilonul 2 va scădea. Din pachetul de măsuri fiscal-bugetare anunţat de ministrul Teodorovici, controverse a stârnit propunerea ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită taxa pe lăcomie, în cazul în care ratele ROBOR – indicatorul de referinţă folosit în acordarea de credite -, la 3 şi 6 luni, depăşesc o anumită valoare procentuală.
În cifre, impactul estimat al acestei măsuri ar putea fi de trei miliarde lei sau zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%. Care sunt argumentele şi de ce era nevoie de un nume infamant? Ministrul de Finanţe spune că este pe deplin justificat ca această taxă să fie numită pe lăcomie. Ea este menită să protejeze interesele cetăţenilor români, în condiţiile în care băncile preferă în cele mai multe cazuri să cumpere titluri de stat, plasându-şi, astfel, banii într-un mod sigur, în loc să acorde credite şi să finanţeze economia reală.
În România – a precizat ministrul – expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. De asemenea, profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.
Aud mereu că băncile sunt parteneri de încredere, loiali pentru economie. Eu am să cred acest lucru doar atunci când se înţelege că ambii parteneri trebuie să câştige, adică şi cel care finanţează, adică banca, dar şi cel care primeşte finanţarea”, a afirmat Teodorovici.
Nu înţeleg taxa pe lăcomie; e nevoie de o reflecţie filosofică mai adâncă, pentru că nu ştiu a cui lăcomie este”, a reacţionat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României. Potrivit acestuia, nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. El depinde de realităţile din ţară, în primul rând de rata inflaţiei, şi atunci nu se poate spune că băncile sunt lacome deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale sistemului economic, a apreciat Vasilescu.
Purtătorul de cuvânt al PNL, de opoziţie, Ionel Dancă, a acuzat ceea ce a numit foamea de bani la buget şi lăcomia guvernului pentru venituri din taxele şi impozitele plătite de companii. Dancă avertizează că executivul distruge cele mai importante sectoare din economia românească, iar suprataxarea sălbatică a companiilor din energie, comunicaţii, bănci şi comerţ se va întoarce împotriva românilor care susţin prin munca lor cinstită funcţionarea statului.