Prognoză economică a Comisiei Europene
Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind economia României, potrivit prognozei de iarnă publicată luni.
Corina Cristea, 14.02.2023, 11:59
Prognoza de iarnă a Comisiei Europene a venit cu estimări îmbunătățite privind economia României. Creşterea ar urma să fie în acest an de 2,5%, faţă de 1,8% – valoare avansată în toamnă, iar inflaţia ar urma să scadă la 9,7% în acest an şi la 5,5% în 2024 – valori inferioare celor regăsite, de asemenea, în prognoza anterioară. Consumul privat, deşi afectat de inflaţia ridicată, va creşte, consideră Comisia Europeană, iar acest lucru se va întâmpla ca urmare a majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Dar şi a prelungirii plafonării preţurilor la energie până în 2025.
Prognoza optimistă a Comisiei se bazează şi pe impactul banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce alte fonduri europene vor susţine investiţiile locale. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană aminteşte că România a avut, anul trecut, o creştere economică puternică în primele trei trimestre, de 4,3 procemnte. Evoluţia bună a economiei este însoţită, însă, aproape de fiecare dată, de o creştere a dezechilibrelor macroeconomice, e explicat la Radio România, analistul financiar Dragoş Cabat, iar acest lucru se întâmplă acum și în cazul României:
În timp ce avem creştere economică mare, de care ne bucurăm, lucrul acesta nu vine la pachet cu o reducere a deficitelor şi a datoriei publice, ci, din păcate, vine la pachet cu o accentuare, o majorare a acestor deficite, care la un moment dat în viitor vor trebui reglate. Şi lucrul acesta, de obicei, se întâmplă în perioade de recesiune, atunci ne găsim să şi reducem deficitele. Şi asta înseamnă că recesiunile în România se simt mult mai puternic decât se simt în restul Uniunii Europene, de exemplu.”
Datele arată că deficitul de cont curent al României a crescut, anul trecut, cu peste 52 de procente, depăşind acum 26 de miliarde de euro. În anunțul său, Banca Naţională de la București arată că majorarea provine în principal din adâncirea deficitului înregistrat de balanţa bunurilor, importurile fiind cu aproape 9,2 miliarde de euro mai mari decât exporturile.
Analistul Dragoş Cabat consideră că, dacă se continuă pe direcţia din ultimele decenii, România va înregistra de la an la an noi recorduri negative în ceea ce priveşte deficitul extern şi datoria publică, deoarece, spune el, pe măsură ce produsul intern brut creşte, există şi un efect de multiplicare a deficitelor. Datele publicate de Banca Centrală de la București mai relevă că, anul trecut, datoria externă totală a României a crescut cu peste 6,1 miliarde de euro, depăşind valoarea de 142,7 miliarde de euro, dar şi că investiţiile străine directe au însumat aproape 10,7 miliarde de euro.
