Proiecţii economice pentru România
Oficiul European de Statistică a publicat datele referitoare la inflaţia anuală medie în UE, conform cărora România i-a cedat nedorita primă poziţie Ungariei, dar se păstrează pe locul secund, înaintea Croaţiei.

Sorin Iordan, 25.02.2025, 11:30
România nu mai conduce clasamentul privind cea mai ridicată rată medie anuală a inflaţiei înregistrate în Uniunea Europeană, dar se păstrează în top 3, transmite Oficiul European de Statistică.
După zece luni în care ţara noastră a fost lider nedorit al acestui clasament, în ianuarie 2025, Ungaria a urcat pe primul loc, cu 5,7%, urmată de România, cu 5,3% şi Croaţia, cu 5 procente. Rata medie a modificării preţurilor de consum este calculată pe ultimele 12 luni, iar în cazul de faţă compară nivelul înregistrat în perioada februarie 2024 – ianuarie 2025 cu cel din intervalul februarie 2023 – ianuarie 2024.
În Uniunea Europeană acest indicator a crescut luna trecută la 2,8%, de la 2,7% în decembrie 2024, în timp ce în Zona Euro s-a majorat la 2,5% în ianuarie, de la 2,4% în ultima lună a anului trecut. Banca Centrală Europeană a stabilit un nivel ţintă pentru inflaţie de 2 procente, pe care îl consideră sănătos pentru creşterea economică în blocul comunitar.
În România, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54 de procente.
Săptămâna trecută, Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,8%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că inflaţia ar urma să aibă o traiectorie fluctuantă în prima jumătate a acesui an, după care îşi va continua tendinţa de scădere uşoară, însă nu va coborî sub 3,5% decât în primul trimestru din 2026. El a arătat că România va intra într-o perioadă de deficit de cerere, un element pozitiv, din perspectiva evoluţiei inflaţiei, însă care poate afecta creşterea economică.
Mugur Isărescu: „Ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere, deci să vedem cum funcţionează. Important este ca, în combinaţie cu politica fiscală, politica monetară, această nouă situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza în principal pe investiţii şi mai ales pe absorbţie de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat şi să avem inflaţie în scădere. E creştere economică – nu mare, dar oricum creştere.”
Guvernatorul BNR a mai explicat că evoluţia viitoare a inflaţiei este marcată, în continuare, de riscuri şi incertitudini, atât interne, cât şi externe. Printre cauzele interne care afectează inflaţia, Isărescu a identificat anul electoral marcat de tensiuni politice şi sociale, iar printre cele externe a menţionat un eventual război comercial între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană, despre care a spus că ar putea avea efecte negative importante asupra României.
În acest context, Mugur Isărescu a apreciat hotărârea Executivului român de a declara absorbţia fondurilor europene drept prioritate zero şi a subliniat că este importantă o redinamizare a investiţiilor. Pentru sfârşitul lui 2026, Banca Centrală a României anticipează un nivel de 3,1% a ratei anuale a inflaţiei.