Priorităţile preşedinţiei elene a UE
Grecia a preluat, pentru a cincea oara, presedintia Consiliului UE, pe fondul unor serioase probleme interne. Ea va incerca sa impulsioneze, in urmatoarele sase luni, rezolvarea dosarelor complicate al organizatiei
Valentin Țigău, 09.01.2014, 12:21
De la 1 ianuarie pana la 30 iunie, Greciei ii revine sarcina de a coordona ordinea de zi a UE, in calitate de presedinte al Consiliului UE, instanta care reuneste ministrii celor 28 de state membre. Acestia au ca sarcina să adopte acte legislative si sa coordoneze politicile organizatiei.
Pentru Grecia, preluarea presedintiei este o buna ocazie de a-si redobandi prestigiul si de a iesi din conditia de stat asistat, financiar, din 2010. UE are, la randul sau, ocazia sa intinda o mana guvernului de la Atena care, sub povara programelor de austeritate, intampina dificultati pe plan intern.
Grecia anunta o presedintie cu cheltuieli reduse, centrata pe urmatoarele dosare prioritare: uniunea bancara, sustinerea creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii, lansarea ajutorului pentru tinerii care vor sa lucreze in regiuni defavorizate. Alegandu-si ca logo un vas cu panze pe o mare calma simbolizand tranzitia si unitatea, presedintia greaca mai promite sa fie activa in dosarele imigratiei si politicii maritime. Ea va dispune de mai putin de patru luni pentru a gasi solutii, intrucat, in mai, vor avea loc alegeri parlamentare europene care vor ingreuna procesul decizional.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso e, totusi, de parere ca presedintia greaca va depune toate eforturile pentru a oferi siguranta că dosarele legislative-cheie vor progresa in Consiliu in cursul primului semestru, crucial, al anului 2014.
La Bucureşti, unde a fost lansat, miercuri, programul presedintiei Greciei, ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean, a dat asigurări că Atena poate conta pe sprijinul total al României pentru agenda europeană. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a mai arătat că România nu va sta cu mâinile încrucişate pana se vor întruni condiţiile politice în vederea aderării la Schengen şi a reamintit că Bucureştiul a îndeplinit criteriile clare ce ţin de acquis-ul acestui spaţiu. “Atunci când condiţiile politice vor fi întrunite pentru consens, imediat vom aştepta ca acest punct să fie pe ordinea de zi a Consiliului pentru luarea unei decizii, încă o dată, corecte, legitime faţă de România şi Bulgaria” a spus Corlăţean.
Amintim, la final, ca Grecia detine pentru a cincea oara presedintia Consiuliului UE. Ea a fost precedata de presedintia Lituaniei si va fi urmata de cea a Italiei. Romania va exercita acest mandat, pentru prima oara, in 2019.