Priorităţile PNRR

Tranziţie verde, digitalizare, sănătate, educaţie și reforme în domeniul fiscal sau al sistemului de pensii sunt pilonii pe care se bazează Planul românesc de Redresare şi Rezilienţă.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Roxana Vasile, 03.06.2021, 11:44

Guvernul de coaliție de centru-dreapta de la București a prezentat public, pe 2 iunie, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – circa 1.200 de pagini trimise Comisiei Europene cu măsurile în baza cărora România ar urma să atragă în jur de 29 de miliarde de euro. Banii, sub formă de subvenţii şi împrumuturi, fac parte dintr-un plan amplu, de circa 672 de miliarde de euro, gândit la Bruxelles pentru ca toate ţările membre ale Uniunii să depăşească consecinţele economice ale pandemiei de Covid-19. De cei 29 de miliarde de euro care i-ar reveni României, autoritățile vor ca, în 5 ani, să construiască peste 400 de km de autostradă, sute de şcoli şi creşe sau să renoveze zeci de spitale. De altfel, Transporturile, Educaţia şi Sănătatea vor primi cele mai multe fonduri. Nu lipsesc din Plan nici proiecte privind mediul înconjurător – împăduriri şi reîmpăduriri sau un management mai bun al deşeurilor.

Premierul Florin Cîțu a precizat că împrumuturile pe care le va face România prin PNRR vor fi folosite doar pentru investiţii: Noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le facem prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică – vorbim de 0%, zero şi ceva, dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia, din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim.

Vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor au subliniat că sectoare-cheie vor fi schimbate semnificativ şi că toate comunităţile, indiferent de regiune, vor fi susţinute echilibrat şi corect. Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, în opoziție, afirmă, dimpotrivă, că proiectele incluse în PNRR vor duce la noi dezechilibre: Nu avem pe magistralele căi-ferate nimic, pe irigaţii nimic, pe gaze nimic, lucruri care condamnă România la subdezvoltare… şi vom avea o Românie care se va dezvolta dezechilibrat, într-un moment în care puteam să dăm o nouă faţă ţării cu aceşti bani.

PNRR conţine şi o serie de reforme – a pensiilor, a justiţiei, a companiilor de stat și a salarizării în sistemul public. În timp de Guvernul spune că doreşte recalcularea tuturor pensiilor șicreşterea celor mici, PSD vorbește de mărirea vârstei de pensionare, dar și de austeritate şi de îngheţarea veniturilor. Social-democrații apreciază că sărăcia românilor şi scăderea nivelului de trai sunt singurele certitudini ale Planului Național de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în perioada următoare, Bucureștiul aşteaptă de la Bruxelles evaluarea oficială a PNRR, apoi aprobarea lui finală. Din acel moment, modul în care va fi pus în aplicare va reveni exclusiv României.