Priorităţi ale politicii externe româneşti
Continuând tradiţia predecesorilor săi de a se întâlni la început de an cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat acestora liniile majore ale politicii externe româneşti.
România Internațional, 22.01.2016, 13:30
Preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat principalele direcţii de
politică externă ale României in cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii
străini acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a
subliniat că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la
Uniunea Europeană au fost, sunt şi vor rămâne pilonii fundamentali pe care se
construieşte politica externă a României. În acelaşi timp, a mai spus Iohannis,
România îşi doreşte să fie nu doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate
şi stabilitate in regiune, să îşi întărească profilul şi să îşi
consolideze rolul în interiorul Alianţei şi al UE. Preşedintele consideră că
situaţia politică îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea
estică a României reclamă măsuri de consolidare a securităţii din zonă, atât
prin mijloace interne, cât şi prin cele pe care le oferă apartenenţa ţării la
NATO, dar şi parteneriatul strategic cu SUA.
Klaus Iohannis: Situaţia
îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri
de consolidare a securităţii atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de
care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel
cu SUA şi în cadrul NATO.
În ce priveşte UE, şeful statului a spus că
aşteaptă ca aceasta să dea dovadă de mai multă coerenţă, viziune, strategie şi
rigoare. Klaus Iohannis: Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai
multă coerenţă, mai multă viziune şi mai multă strategie. Proiectul european nu
este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme
birocratice.
Principala provocare cu care se confruntă astăzi UE este
migraţia, a spus Iohannis, care a a explicat, încă o dată, că poziţia
Bucurestiului în cazul refugiaţilor nu este bazată pe refuzul ideii de a primi
imigranţi în ţară, ci pune sub semnul întrebării procedura de repartizare. El a
reafimat ca România este solidară cu celelalte state europene şi va continua să
se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor.
Referitor la Schengen, presedintele
a precizat, că deşi în acest
moment, el este pus sub semnul îndoielii, România îşi menţine obiectivul de a
adera la spaţiul de liberă circulaţie.
Un alt capitol important in politica
externa a Romaniei este consolidarea parteneriatelor strategice sau a
relaţiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea
Britanie şi Turcia. Bucurestiul va continua sa acorde o importanţă
specială relaţiilor cu statele vecine, a
subliniat şeful statului, care a reafirmat sprijinul pentru eforturile
Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului
Estic, în realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul
european. Bucureştiul va rămâne, totodată, unul dintre cei mai puternici
susţinători ai extinderii UE către statele din zona Balcaniilor de Vest şi un
contributor activ la stabilitatea regională.