Prima sesiune a noului Parlament European

Reprezentanta conservatorilor germani, Ursula von der Leyen, este prima femeie votată în fruntea Comisiei Europeane, în prima sesiune a noului Parlament European. Tot acolo, premierul român a prezentat bilanţul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

Mihai Pelin, 17.07.2019, 12:25

Membrii Parlamentului
European (PE) au ales-o în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe Ursula
von der Leyen, fost ministru al apărării în Germania.

Reprezentanta
conservatorilor germani este prima femeie care ajunge în fruntea executivului
comunitar şi va avea un mandat de cinci ani, care începe pe 1 noiembrie. Susţinută
de popularii europeni, ea a avut şi sprijinul unei părţi a social-democraţilor
şi liberalilor, nu înainte ca aceştia să se asigure că Ursula von der Leyen îşi
ia angajamente ferme în ceea ce priveşte egalitatea de gen în rândul viitorilor
comisari, respectarea echilibrului geografic şi politic în desemnarea acestora,
un mecanism privind statul de drept, migraţia şi lupta împotriva schimbărilor
climatice.

Noua şefă a Comisiei Europene a promis eforturi pentru
consolidarea apărării europene, un salariu minim european, posibilitatea
extinderii Brexit, dar si reforme precum crearea dreptului de iniţiativă
legislativă pentru PE sau adoptarea listelor transnaţionale pentru alegerile
europene. Următorul pas este formarea unei echipe. Fiecare ţară, inclusiv
România, trebuie să îşi desemneze câte un comisar şi să negocieze viitoarele
portofolii. Cei nominalizaţi vor fi audiaţi în comisiile de specialitate.

Tot în PE, premierul român Viorica Dăncilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei României
la Consiliului UE. Bucureștiul va continua să susţină proiectul european
şi va urmări în acelaşi timp definitivarea integrării sale, a spus d-na Dăncilă.
În opinia sa, Europa nu trebuie să aibă mai multe viteze, întrucât progresele
vor fi temeinice şi cu beneficii concrete asupra cetăţenilor doar atunci când
sunt făcute împreună.

Viorica Dăncilă: Ne-am asumat că vom acţiona în
sensul consolidării proiectului european şi, pe parcursul celor şase luni ale
mandatului nostru, am demonstrat că proeuropenismul trebuie alimentat prin
acţiune constantă. Proiectul nostru nu trebuie să promoveze o Europă cu mai
multe viteze şi nici a cercurilor concentrice. România va continua să promoveze
obiectivul comun de consolidare a proiectului european şi va urmări, în acelaşi
timp, definitivarea integrării sale. Mă refer la integrarea deplină a ţării
noastre în spaţiul Schengen, în cadrul căruia acţionăm deja ca membru de facto.

Liderii grupurilor politice, fie că vorbim de populari, socialişti,
conservatori, reformişti sau verzii europeni, au felicitat modul în care
preşedinţia română la Consiliul UE a reuşit, cu toate provocările existente, să
închidă un număr mare de dosare complicate. O poziţie diferită a avut însă
reprezentantul Grupului Reînnoirea
Europei, care a susţinut că preşedinţia română a fost una a contrastelor.