Pregătiri pentru turul II al prezidenţialelor
Duminică, românii vor şti cine le va fi preşedinte pentru următorii cinci ani.
Bogdan Matei, 13.11.2014, 12:39
Câştigator, cu 40% din voturi, al primului tur de scrutin al prezidenţialelor, social-democratul Victor Ponta e, la 42 de ani, cel mai tânăr premier al României post-comuniste.
Licenţiat în Drept, candidatul alianţei electorale PSD-UNPR-PC a intrat rapid în politică, după o foarte scurtă carieră de procuror. A crescut, în primii ani 2000, în preajma fostului premier şi şef de guvern, controversatul Adrian Năstase, şi s-a instalat la şefia Executivului în primăvara lui 2012. În cei doi ani şi jumătate de când conduce administraţia, a devenit extrem de popular în fiefurile tradiţionale ale stângii, din estul şi din sudul ţării, care i-au şi asigurat victoria în primul tur. Rezultatele macroeconomice pozitive, măsurile generoase de protecţie socială, abilitatea de a comunica ceea ce-i place publicului să audă, pasiunea pentru sport, totul a concurat la popularitatea primului-ministru. Adversarii îi reproşează, în schimb, lipsa de competenţă în dosarele economice, relaţiile obscure cu colegi de partid ajunşi, între timp, după gratii, pentru corupţie, precum şi voioşia nu întotdeauna adecvată împrejurărilor.
În izbitor contrast, prezidenţiabilul Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, liderul liberal Klaus Iohannis, votat de 30 de precente din alegători, e unul dintre cei mai sobri politicieni români. Ceea ce unora le inspiră respect, iar pe alţii îi plictiseşte. La 55 de ani, el e unul dintre cei mai longevivi primari din ţară. Ales în premieră, în 2000, la cârma oraşului Sibiu, a câştigat, confortabil, încă trei mandate, ultimul acum doi ani. Caz destul de rar printre edilii autohtoni, în 14 ani Iohannis n-a făcut obiectul niciunui dosar de corupţie. Sibiul, toată lumea pare de acord, e unul dintre cele mai bine administrate oraşe din ţară, ceea ce l-a calificat, în 2007, şi pentru titlul de capitală culturală europeană. Meritul, spun partizanii lui Iohannis – majoritatea din marile oraşe, din centrul şi vestul ţării -, e al acestui profesor de fizică, etnic german, de confesiune luterană. Care, spre deosebire de sutele de mii de consângeni repatriaţi, în ultimele decenii, în Germania, a preferat să rămână.
Foarte slab comunicator, prea provincial ca să poată conduce de la Bucureşti, insensibil la valorile majorităţii etnice româneşti, de confesiune preponderent ortodoxă – acestea sunt reproşurile majore pe care i le aduc rivalii.
Pe Ponta îl susţin în finală câţiva dintre candidaţii perdanţi din primul tur: fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, populiştii Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu, fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, proapăt numit ministru de Externe.
Alături de Iohannis e eurodeputata independentă Monica Macovei, în timp ce şefa PMP, Elena Udrea, pledează pentru un vot anti-Ponta.
Duminică seara, la închiderea urnelor, se va afla deznodământul disputei politice care-a pasionat România toată toamna.