Politica energetică a României în dezbatere
România ar putea investi peste 16 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului său energetic.
Roxana Vasile, 12.01.2022, 22:01
Guvernul de la București a analizat, luni, într-o şedinţă informală, oportunităţile de finanţare de peste 16 de miliarde de euro de care România ar putea beneficia până în 2030, pentru a-şi dezvolta sectorul energetic în tranziţia către o economie care să respecte mediul şi să combată efectele schimbărilor climatice. Programate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit, anul trecut, cu Bruxelles-ul, şi al Fondului de Modernizare, investiţiile – în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energie nucleară, cogenerare sau biocombustibil – ar putea să transforme radical infrastructura energetică a României.
În consecință, premierul Nicolae Ciucă a cerut să fie acordată prioritate capacităţii proprii de producţie a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile, abordare care ar genera beneficii economice, precum şi crearea de noi locuri de muncă în domenii tehnologice de viitor. Până în 2030, Guvernul român vrea să asigure accesul la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii; să protejeze consumatorul vulnerabil şi să reducă sărăcia energetică; să producă energie curată ori să modernizeze capacitatea instituţională de reglementare.
Este importantă, totodată, în viziunea Bucureștiului, creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane calificate. Nu în ultimul rând, România vrea să își crească aportul energetic pe pieţele regionale şi europene și să devină furnizor regional de securitate energetică.
Printre măsurile concrete avute în vedere se numără creşterea capacităţii instalate de centrale eoliene şi fotovoltaice, precum şi a numărului de prosumatori. Se urmărește, de asemenea, dezvoltarea unui program nuclear pe termen mediu şi lung, precum și modernizarea companiilor energetice Oltenia şi Hunedoara, investiţii ale companiilor naționale Hidroelectrica şi Romgaz. Atenție va fi acordată și eficienţei energetice, reducerii emisiilor cu gaze de seră sau cercetării şi inovării.
În cifre, România s-a angajat să reducă, până în 2030, cu aproape 44%, față de 2005, emisiile de gaze cu efect de seră și să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu peste 30%. Aceste angajamente reprezintă efortul ei de a contribui la atingerea țintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene: reducerea cu minimum 55% a emisiilor și pondere a energiei regenerabile cu 32% mai mare.
