Planul Național de Combatere a Cancerului
La București a fost lansat Planul Naţional de Combatere a Cancerului.
Leyla Cheamil, 20.01.2022, 12:10
Pandemia de coronavirus a făcut victime colaterale, în România, și în rândul bolnavilor de cancer, deoarece mulți pacienți cu COVID au pus o presiune prea mare asupra sistemului de sănătate. Pandemia a dus la întârzierea accesului bolnavilor de cancer la diagnostic, tratament, supraveghere sau la perturbarea tratamentului de rutină, așadar la reducerea șansei de vindecare sau supraviețuire.
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer şi Coaliţia organizaţiilor pacienţilor cu afecţiuni cronice din România au avertizat asupra acestui pericol şi au cerut să se asigure accesul pacienţilor cronici şi al celor cu boli oncologice la diagnosticare, monitorizare şi tratament.
Datele oficiale arată că, în 2020, 88% dintre bolnavii de cancer au decedat şi 25% dintre pacienţii cu boli cardiovasculare nu au mers deloc la medic.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, a precizat că anul 2020 a demonstrat că diagnosticarea a scăzut cu peste 40%. Iată de ce era nevoie de un Plan Naţional de Combatere a Cancerului care a fost lansat, miercuri, la București, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Acesta a afirmat că planul fixează obiective realiste şi măsurabileˮ, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.
De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023, este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecareˮ a mai spus șeful statului.
Acesta a mai anunțat că, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Klaus Iohannis a punctat că planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi.
La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că, în mandatul său, va da prioritate problematicii cancerului, pentru că, a spus el, este o problemă de sănătate publică, care afectează 100.000 de oameni anual în țară. România are, în prezent, un program naţional de cancer la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin care sunt decontate o parte din tratamente şi analize şi câteva programe de prevenţie la nivelul Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, la nivelul Parlamentului, s-a creat un grup de lucru pentru combaterea cancerului, care a urmărit transpunerea în legislaţia românească a planului european lansat în februarie anul trecut și care alocă 4 miliarde de euro pentru finanţarea programelor de prevenţie, cercetare şi tratare în interiorul UE.