Plan naţional de redresare
Autorităţile de la Bucureşti au prezentat public Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, menit să refacă ţara după pandemie.
Bogdan Matei, 27.11.2020, 12:07
Spitale vechi şi cu
dotări precare, personal medical insuficient numeric sau insuficient pregătit,
şcoală online fără destule tablete, fabrici cu producţia temporar sistată,
sectorul HoReCa la limita supravieţuirii, teatre şi cinematografe închise,
micii producători agricoli scoşi în frig, în aer liber, din pieţele acoperite.
Epidemia de COVID-19 n-a iertat pe nimeni şi a afectat întreaga economie şi
întreaga societate românescă.
Joi seară, un plan naţional de redresare după
criza sanitară, care va aduce României peste 30 de miliarde de euro din fonduri
europene, a fost pus în dezbatere publică de Guvern, în prezenţa preşedintelui
Klaus Iohannis. Proiectul ar urma să asigure dezvoltarea accelerată a ţării în
următorii patru ani, iar banii de la Uniunea Europeană vor fi cheltuiţi pentru
spitale noi, sute de kilometri de autostrăzi, investiţii în infrastructură
şcolară sau pentru digitalizarea administraţiei.
Preşedintele Iohannis: Investiţiile atât de necesare în infrastructura de sănătate, cu
precădere construcţia de spitale noi şi extinderea celor existente. Propunem
investiţii suplimentare în infrastructura şcolară şi fonduri pentru
comunităţile locale, inclusiv investiţii în digitalizarea administrativă şi
regenerare urbană. Este timpul să beneficiem de digitalizarea administraţiei şi
să accesăm competenţele viitorului.
Din cele 30 de miliarde de euro,
granturile nerambursabile însumează circa 14 miliarde, iar împrumuturile la
dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor
membre, asigură restul sumei. Premierul Ludovic Orban a menţionat, de altfel,
că acest plan este complementar altor resurse financiare europene: Toate
măsurile, toate programele care sunt incluse în acest Plan Naţional de
Recuperare şi Rezilienţă sunt incluse în coordonare, în complementaritate cu
celelalte surse de finanţare de care va beneficia România în perioada care va
veni. Vom avea la dispoziţie peste 46 de miliarde de euro pentru coeziune,
pentru agricultură, pentru fondul pentru o tranziţie justă.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi
dezbătut public şi, ulterior, va fi prezentat la Bruxelles, astfel încât anul
viitor să înceapă finanţarea proiectelor propuse de la Bucureşti. Până atunci,
societatea civilă românească poate face propuneri pentru completarea
acestora. Organizaţii neguvernamentale cu experienţă în educaţie, sănătate sau
în domeniul social şi-au exprimat, deja, intenţia de a contribui la finalizarea
Planului şi au cerut Guvernului să fie consultate în mod real. Societatea
civilă afirmă că documentul trebuie să includă cu prioritate măsuri de sprijin
pentru persoanele din categorii vulnerabile şi să acorde o atenţie sporită
copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, astfel încât aceştia să-şi
continue şcoala.