Plan de reducere a deficitului bugetar
România ar urma să prezinte până pe 15 octombrie Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului bugetar.
Ştefan Stoica, 03.10.2024, 11:59
Agenţii de rating, economişti, analişti, toţi trag un semnal de alarmă în privinţa deficitului bugetar excesiv, care ar putea atinge 8% din PIB –ul României în acest an. Statele membre ale Uniunii Europene au termen până la 15 octombrie să prezinte Comisiei un plan de reducere a deficitului. România se află printre ţările care nu au făcut acest lucru, însă guvernul social-liberal de la Bucureşti promite că va respecta termenul impus şi va prezenta un plan pe şapte ani de readucere a deficitului în limitele acceptate de Uniune.
Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu: „Acest plan pe şapte ani vine cu o serie de reforme care, de altfel, n-ar trebui să surprindă pe nimeni. Ele sunt prinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este doar un calendar activ pentru ca acele reforme să fie realizate. Din ce ştiu şi din ceea ce se va întâmpla, sper să se întâmple, pentru că cred că suntem o coaliţie de oameni responsabili, până în 15 octombrie acest plan va fi pus pe masa coaliţiei, aprobat şi trimis la Comisie. Este un plan, până la urmă, generic. Este prima evaluare pe care o trimitem, după care vor fi, evident, negocierile tehnice cu Comisia, care pot dura până în aprilie 2025, când va fi, de fapt, ultima ajustare din partea Comisiei cu privire la toate statele membre. Nu e România singura ţară care este într-o procedură de deficit excesiv.”
Măsurile cele mai importante de consolidare fiscal-bugetară sunt cele de reducere a cheltuielilor şi, totodată, de creştere a colectării veniturilor statului în continuare în urma digitalizării, spune ministrul Câciu. Potrivit acestuia, trebuie continuată reducerea cheltuielilor care nu sunt necesare din zona marilor servicii publice, unde instituţiile au nevoie de reformă şi creşterea calităţii. Pe de altă parte, digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – ANAF – trebuie să aducă nu doar 0,5% din PIB venituri recuperate la buget, ci chiar 2 – 3 puncte procentuale anul viitor, consideră Adrian Câciu. România, a subliniat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, are nevoie de un plan de reducere a deficitului pe şapte ani, convenit cu Comisia Europeană, având în vedere că are cheltuieli de investiţii foarte mari, pe care nu crede că cineva din ţara asta îşi doreşte să le amâne sau să le anuleze.
Recent, executivul de la Bucureşti a efectuat prima rectificare bugetară din acest an, una pozitivă. Ea s-a bazat pe un deficit bugetar de 6,9% din PIB şi pe o creştere economică revizuită în scădere, de la 3,4%, cât era estimată anterior, la 2,8 procente.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, declara cu acel prilej că au fost alocate resurse financiare suplimentare pentru marile proiecte de investiții, leit-motiv în discursul guvernanţilor. Tot Boloş, susţinut de şeful său, premierul Marcel Ciolacu, a dat asigurări că deficitul este unul sustenabil.