Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

În contextul crizei din Grecia, puţin peste jumătate dintre români consideră că România este ferită de anumite riscuri pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, relevă un sondaj recent.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Mihai Pelin, 22.07.2015, 12:25

Aproape jumătate dintre români consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de numite riscuri, relevă un sondaj recent (Barometrul „INSCOP – Adevărul despre România”) având ca temă criza din Grecia. Potrivit studiului, 54% dintre români consideră că ţara lor are un avantaj pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.

Cercetarea mai arată că doar un sfert din cei chestionaţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, în timp ce o treime consideră că situaţia din ţara lor va fi influenţată doar în mică şi foarte mică măsură de ceea ce se petrece în Grecia, ţară care aspiră la un nou împrumut, în valoare de 86 de miliarde de euro.

Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat, consideră realizatorii sondajului. Cu toate acestea, răspunsurile primite indică o încredere sporită a populaţiei în moneda naţională, leul.

De altfel, presa internaţională remarcă faptul că aderarea la moneda unică europeană devine tot mai puţin atractivă pentru multe dintre ţările care aşteaptă această şansă, citând declaraţii ale unor politicieni din Ungaria, Polonia, Croaţia şi România, destul de prudenţi faţă de intrarea în eurozonă. Deşi România şi-a stabilit anul 2019 ca termen de trecere la moneda unică europeană, puţini sunt cei care cred că acest obiectiv este realist. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, aprecia recent că acest proces ar putea dura chiar zece ani.

Dincolo de „necazurile” aduse de criză, spune el, în România inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene. De asemenea, economiile românilor sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari. În plus, în ultima perioadă, împrumuturile în moneda naţională au început să crească, mai ales pentru cei care îşi câştigă veniturile în lei.

Mugur Isărescu atrage atenţia că trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care, deşi a fost unul de simplificare, a creat anxietăţi în rândul societăţii faţă de necunoscut. Discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să fie mult mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional, a conchis şeful BNR.