Patru ani de la tragedia „Colectiv”

64 de morţi, 200 de răniţi, dintre care unul s-a sinucis, trei ani de anchete, niciun vinovat, sunt cifrele care insoţesc una dintre marile tragedii pe timp de pace care au marcat istoria României.

Ştefan Stoica, 30.10.2019, 12:40

În vinerea
neagră de 30 octombrie 2015, un incendiu catastrofal a cuprins clubul Colectiv
din Bucureşti, în timpul unei cântări rock, distrugând vieţile a sute de
familii.

Dosarul Colectiv a ajuns la Parchetul General în urmă cu trei ani,
după ce familiile şi prietenii victimelor au depus o plângere penală în care
oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate erau acuzaţi în legătură cu
modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului în clubul
Colectiv, faptele presupuse fiind neglijenţă şi ucidere din culpă.

Mai sunt
judecaţi proprietarii şi administratorii clubului, care nu avea toate
autorizaţiile necesare, şi reprezentanţii firmei care a organizat focul fatal
de artificii.

Preţul politic pentru ceea ce s-a întâmplat atunci a fost plătit:
guvernul de stânga condus de Victor Ponta a demisionat, la presiunea zecilor de
mii de demonstranţi care au lansat, cu acel prilej, sloganul Corupţia ucide.

În
comentariile despre Colectiv, se folosesc, cel mai adesea, termeni ca inconştienţă,
nepăsare, neglijenţă.

De vinerea trecută, când o publicaţie a difuzat pe
internet o înregistrare video cu primul echipaj al Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă care a ajuns la locul tragediei, reproşurile la adresa
autorităţilor ar putea fi extinse la incompetenţă, tentativă de camuflare a
acesteia precum şi lipsă de compasiune pentru victime. Înregistrarea despre
care jurnaliştii spun că a fost ţinută ascunsă arată cum pompierii nu acordă
primul ajutor victimelor de pe caldarâm, iar răniţii sunt căraţi cu paleţi din
lemn. La un moment dat, adjunctul inspectorului şef ISU cedează nervos şi pare
că înjură persoanele decedate. Respectivul neagă acest lucru, iar ISU dezminte
informaţia că înregistrarea ar fi fost ţinută secretă intenţionat. Procurorii
militari au deschis, însă, un nou dosar penal in rem pentru săvârşirea
infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, abuz în
serviciu, neglijenţă în serviciu, sustragere sau distrugere de probe, în
legătură cu intervenţia autorităţilor la incendiul din clubul Colectiv, dar şi
cu privire la ascunderea de către pompieri a imaginilor video apărute ulterior
în spaţiul public.

De asemenea, a fost începută urmărirea penală sub aspectul
săvârşirii infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri
referitor la împrejurările în care persoane având calitatea de militar din
cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au reţinut şi ascuns
pentru o lungă perioadă de timp mijloace de probă constând în înregistrări
audio-video ori fotografii care surprindeau momentele ulterioare incendiului.

Procurorii
au dispus începerea urmăririi penale şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de
profanare de cadavre, pentru a fi efectuate cercetări referitoare la
împrejurările în care, potrivit înregistrărilor audio-video apărute în spaţiul
public, o persoană având calitatea de militar a adresat cuvinte posibil injurioase
la adresa unor persoane decedate. Traumelor fizice li se adaugă, acum, oroarea provocată
de confirmarea celor mai negre suspiciuni cu privire la autorităţi.