Parchetul general şi votul din diaspora

Parchetul General de la Bucureşti a început urmărirea penală în legătură cu modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot la recentele alegeri prezidenţiale pentru românii ce trăiesc în străinătate.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 21.11.2014, 13:07

În aparenţă o eroare administrativă, organizarea în diaspora a votului pentru alegerile prezidenţiale din România a devenit, pe rând, scandal mediatic, bătălie politică şi, de joi, dosar penal.

Parchetul General a anunţat că a început urmărirea penală în legătură cu modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot la recentele alegeri prezidenţiale pentru românii din străinătate. Procurorii au deschis această acţiune penală după ce au fost sesizaţi că, atât pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin, cât şi la finala de pe 16, în mii de cazuri nu s-a putut vota, deşi oamenii au stat la coadă ore în şir. Umilinţa şi frustarea au explodat cel mai violent la Paris si Torino, unde fortele de odine au uzat de gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.

Procurorul general, Tiberiu Niţu, a anunţat că ancheta a fost declanşată în urma plângerilor penale care vizează un presupus abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către miniştri şi funcţionari ai statului: “S-a început urmărirea penală cu privire la fapt şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi şi ancheta se va desfăşura în continuare. Foarte multe sesizări provin încă din primul tur. Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile.”

În urma scandalului provocat de votul din diaspora, România a devenit ţara cu trei miniştri de Externe într-o lună. Portofoliul urmează să fie preluat de actualul ambasador la UE, Mihnea Motoc. Titus Corlăţean a demisonat la o săptămână după primul tur de scrutin. Succesorul lui, Teodor Meleşcanu, a plecat la două zile după turul doi. Amândoi au invocat legislaţia electorală lacunară, care exclude votul electronic sau prin corespondenţă, precum şi posibilitatea de a deschide noi secţii de votare între cele două tururi de scrutin.

Parte dintr-o stranie polemică între instituţii, comunicatele Biroului Electoral Central au precizat că, de fapt, nu există impedimente legale pentru a suplimenta numărul de secţii. Iar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a subliniat, tot joi, că autorităţile puteau emite o ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea secţiilor de votare din străinătate şi, în calitate de cetăţean, a pledat pentru o verificare pe acest subiect.

În plan politic, analiştii afirmă că problemele votului din străinătate au avut un impact enorm asupra românilor din ţară şi au marcat deznodământul scrutinului. Pentru fiecare român împiedicat să voteze în diaspora, spun ei, au mers la urne patru-cinci din ţară – rude, prieteni, foşti colegi -, decişi să sancţioneze un Guvern care şi-a umilit cetăţenii.