Românii manifestă optimism în legătură cu viitorul Uniunii Europene, într-un moment în care aceasta pare vulnerabilă la seismele interne şi externe.
Pe 4 martie, România a comemorat 40 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, cel mai grav care a lovit ţara, situată în zona de contact a două placi tectonice.
Noi proteste au loc în mai multe orașe din țară, iar la București mii de persoane au pornit un marș din fața Guvernului României până în fața Parlamentului.
Zeci de evenimente literare, peste 13.000 de vizitatori, zeci de mii de titluri au transformat primele zile de primăvară într-un răsfăţ cultural pentru craioveni.
Siegfried Mureșan, negociator-șef pentru Bugetul UE din 2018: Mă angajez să avem bani în buget pentru programele europene, dar trebuie ca România să înceapă să absoarbă fondurile UE.
Pentru că cinci state comunitare, între care şi România, nu sunt scutite de vizele pentru SUA, UE ar putea introduce o măsură similară pentru cetăţenii americani.
Situaţia volatilă de securitate din jurul României a determinat guvernul de la Bucureşti sa majoreze, din 2017, bugetul alocat apărării la 2% din PIB, ceea ce va permite inzesterea şi modernizarea Armatei române.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, 5 scenarii cu privire la viitorul UE după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. România se opune scenariului unei Europe cu mai multe viteze.
Ministerul Muncii de la Bucureşti a anunţat ca pensia socială minimă garantată a crescut, de la 1 martie, de la 400 la 520 de lei. De indemnizaţia socială pentru pensionari beneficiază peste un million de persoane.
Armata română şi-a evaluat activitatea pe anul 2016. Oficialii prezenţi au subliniat că România este pregătită să facă faţă evoluţiilor complexe, din mediul de securitate în care se află.
Informaţia provoacă frisoane în Est: Bruxelles-ul ar avea în vedere o Uniune Europeană cu două viteze sau, mai puţin depreciativ spus, o Europă diferenţiată.
A trecut o lună de la adoptarea controversatei ordonanţe de urgenţă 13, prin care guvernul român a încercat să relaxeze legislaţia penală, dar valurile stârnite de ea nu s-au potolit, chiar dacă actul a fost anulat.
România trebuie să se asigure că drepturile românilor care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie vor fi respectate şi după Brexit.
Colaborarea politică şi economică domina agenda vizitei în Ungaria vecină a ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu.
Mii de persoane s-au adunat în fața Palatului Victoria și au format un steagul Uniunii Europene. Alte proteste și în marile orașe din țară.
