Pactul fiscal-bugetar, promulgat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat ordonanţa măsurilor fiscal-bugetare asumate de executiv în parlament.

Corina Cristea, 27.10.2023, 11:59

Aflată în procedură de deficit excesiv de câtiva
ani, România și-a asumat aducerea sub control a acestui indicator până anul
viitor. Datele privind nivelul deficitului sunt însă îngrijorătoare, acesta
fiind în creștere în primele nouă luni cu 15 miliarde de lei (circa 3 miliarde
de euro) față de aceeași perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit mult mai
mult decât a încasat, potrivit datelor oficiale, care indică la final de
septembrie un deficit de 3,55% din PIB. În acest ritm, spun analiștii
economici, e greu de crezut că România va reuși să se încadreze în ținta de
deficit de 4,4% din PIB, nici măcar în nivelul de 5,5% discutat de autoritățile
de la București cu cele de la Bruxelles.

Situația este explicată de analistul
financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, prin faptul că în proiectul
de buget realizat la începutul anului, cheltuielile au fost subestimate, iar
veniturile supraestimate, ceea ce poate impinge deficitul bugetar chiar la
peste 6% din PIB la final de 2023. Miza este cu atât mai mare cu cât dacă nu
redresează situația România riscă să piardă fonduri considerabile din PNRR.

Un
amplu program de măsuri fiscal-bugetare a fost elaborat de executiv, care și-a
asumat chiar răspunderea în Parlament pentru acesta. Sunt creşteri de taxe,
introduse impozite noi şi eliminate facilităţile fiscale. Întârziată cu o lună
ca urmare a contestării sale la Curtea Constituțională, ordonanța privind
aceste măsuri a ajuns în cele din urmă pe biroul preşedintelui Klaus Iohannis,
care joi a promulgat Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru
asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung. O parte
dintre aceste prevederi îşi vor produce efectele în câteva zile, restul – de la
1 ianuarie 2024.

Între timp, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă şi propunerile
de reorganizare a ministerelor, agenţiilor şi companiilor de stat, reforma
bugetară fiind gândită să aducă, de asemenea, o diminuare a cheltuielilor.
Calculele arată, însă, că nici aceste măsuri nu sunt suficiente şi este nevoie
de altele pentru ca deficitul să scadă până la sfârşitul anului şi România să
nu fie în pericol să piardă fonduri europene de zeci de miliarde de euro, a
explicat premierul Marcel Ciolacu. Cu atât mai mult cu cât în mod obişnuit cheltuielile
cresc în ultima parte a anului. De aceea, este nevoie de o nouă ordonanţă de
urgenţă pentru reducerea cheltuielilor, au anunțat decidenții de la București.

Prin restricții de cheltuieli pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv
pentru cele legate de organizarea de festivaluri şi competiţii, România ar urma
să respire ușurată, îndepărtând riscul unor nedorite consecințe pecuniare. În
paralel, premierul Marcel Ciolacu a fost joi la Bruxelles pentru a convinge
comisarii europeni că măsurile adoptate de guvernul de la București vor fi
suficiente pentru a menține un trend descrecător în ceea ce privește deficitul
bugetar.